Mărturisirea credinţei ortodoxe în timp de prigoană a Bisericii

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Mărturisirea credinţei ortodoxe în timp de prigoană a Bisericii

[2017-10-24]

de Andrei Pau

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Congresul Internaţional de Teologie Viaţa Bisericilor Ortodoxe în timpul comunismului – persecuţie, rezistenţă şi mărturisire, 23-29 octombrie 2017, Palatul Patriarhiei din Bucureşti.
Congresul Internaţional de Teologie Viaţa Bisericilor Ortodoxe în timpul comunismului – persecuţie, rezistenţă şi mărturisire, organizat de Patriarhia Română, prin Sectorul Teologic-Educaţional, în cooperare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din Bucureşti şi cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, reprezintă un eveniment semnificativ în cadrul manifestărilor prilejuite de Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului.
Congresul se desfăşoară în perioada 23-29 octombrie 2017, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti şi reuneşte reprezentanţi ai instituţiilor de stat, ierarhi, preoţi, profesori şi specialişti din ţară şi din străinătate.
Lucrările congresului sunt structurate în următoarele patru secţiuni:
Ostilitatea comunismului ateu faţă de religie: forme de manifestare;
Viaţa parohiilor, mănăstirilor şi a şcolilor de teologie în timpul comunismului;
Personalitatea, curajul şi înţelepciunea Patriarhului Justinian în timpul comunismului;
Cinstirea memoriei mărturisitorilor şi apărătorilor Ortodoxiei, ca semn de recunoştinţă şi sursă de înnoire spirituală şi pastorală
Prin organizarea acestui congres ne propunem să-i omagiem şi să-i comemorăm după cuviinţă pe toţi cei care au fost persecutaţi pentru mărturisirea credinţei ortodoxe, în perioada regimului totalitar comunist.
Iniţiativa privind proclamarea în Patriarhia Română a acestui an ca Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului are drept scop cinstirea împlinirii a 40 de ani de la mutarea la Domnul a vrednicului de pomenire Părinte Patriarh Justinian, precum şi a tuturor acelora (ierarhi, preoţi şi mireni) care au mărturisit şi apărat credinţa ortodoxă în Hristos, în timpul regimului comunist.
Patriarhul Justinian Marina a fost întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române timp de aproape trei decenii (24 mai 1948 – †26 martie 1977) în perioada celei mai aprige prigoniri a Bisericii de către regimul comunist ateu, instalat la putere în România după luna martie 1945.
Cu mult curaj şi echilibru, diplomaţie şi tenacitate, el a încercat să apere Biserica de loviturile sistematice ale puterii politice, alegând calea unei dârze rezistenţe camuflate uneori sub un discurs „favorabil” pentru liderii comunişti. S-a opus din răsputeri abuzurilor şi ingerinţelor partidului comunist în viaţa Bisericii şi încercării acestuia de a transforma Biserica într-o instituţie neputincioasă, în acelaşi timp tolerată şi discreditată, cu un rol nesemnificativ în societate.
Cunoscând tragedia altor Biserici Ortodoxe care s-au opus făţiş comunismului, Patriarhul Justinian a depus mari eforturi pentru a asigura continuitatea vieţii liturgice şi a Bisericii ca instituţie, pentru ca aceasta din urmă să slujească şi să lumineze în continuare un popor creştin, dar oprimat de un regim politic ateu.
Patriarhul Justinian a fost un promotor al dialogului panortodox şi inter-creştin. Paralel cu bogata sa activitate administrativă, edilitară şi cultural-misionară, într-o vreme de dictatură comunistă plină de restricţii şi presiuni asupra vieţii Bisericii, Patriarhul Justinian a reuşit, cu răbdare constantă şi înţelepciune practică, să dezvolte legături apropiate cu Bisericile Ortodoxe surori şi cu alte comunităţi creştine. A reprezentat, cu demnitate şi înţelepciune, Biserica Ortodoxă Română pe plan internaţional, la întruniri interortodoxe sau la întruniri intercreştine.
Foarte semnificativă a fost vizita reprezentanţilor majorităţii ţărilor ortodoxe la Bucureşti, în 28 februarie 1955, la festivitatea solemnă de proclamare a canonizării unor sfinţi români, programată de Patriarhul Justinian odată cu aniversarea a 70 de ani de la recunoaşterea Autocefaliei Bisericii noastre (1885) şi a 30 de ani de la ridicarea ei la rang de Patriarhie (1925).
Un motiv în plus de a arăta regimului comunist că Patriarhul are relaţii de cooperare externă, fapt concretizat prin participarea reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe surori la evenimentele importante din viaţa Bisericii Ortodoxe Române.
Lucrarea sa pastorală, misionară, edilitară, culturală şi socială pentru binele Bisericii Ortodoxe Române, reprezintă pentru noi, cei de astăzi, ierarhi, cler şi credincioşi, un model luminos de credinţă vie şi de slujire sinceră a Mântuitorului Iisus Hristos şi a Bisericii Sale.
Fermitatea şi demnitatea mărturisitorilor creştini care l-au urmat pe Mântuitorul Iisus Hristos şi în închisorile comuniste, prin împlinirea poruncii Sale de a-i ierta pe prigonitori, ne îndeamnă să mărturisim şi să apărăm credinţa noastră ortodoxă în orice timp şi situaţie.
Participarea la acest congres a reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe care au suferit în timpul comunismului este o mărturie comună a cinstirii memoriei celor care au mărturisit şi apărat credinţa ortodoxă, chiar cu preţul vieţii lor în vreme de persecuţie.
Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Cel răstignit şi înviat, să odihnească împreună cu drepţii şi cu mucenicii sufletele tuturor celor care au mărturisit dreapta credinţă în Dumnezeu şi nu au abandonat Biserica Ortodoxă în vremuri dificile.
Felicităm pe organizatorii acestui congres şi binecuvântăm pe toţi participanţii, cu speranţa că acest eveniment academic va contribui la intensificarea legăturilor spirituale dintre Bisericile şi popoarele noastre ortodoxe, pentru a mărturisi şi promova credinţa creştină ortodoxă într-o societate pluralistă care se confruntă cu multiple crize: morală, socială şi economică, dar şi cu fenomenul secularizării şi al imigraţiei.
În timpul comunismului ateu, întrebarea majoră pentru un creştin era: cum dobândim libertatea de gândire şi acţiune? Astăzi, întrebarea majoră este: ce facem cu libertatea noastră, cum o folosim? Cum comunicăm şi cum cooperăm unii cu alţii pentru a promova misiunea Bisericii în lumea de azi?
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 942, Ultimul acces: 2026-10-01 18:21:35

Timp total: 0.04s...

[]:1