Iaşi | Arhim Mina Dobzeu, mărturisitor în temniţele comuniste, a primit Crucea Moldavă - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Iaşi | Arhim Mina Dobzeu, mărturisitor în temniţele comuniste, a primit Crucea Moldavă

[2017-10-14]
de Gheorghe Anghel

Arhim. Mina Dobzeu
În cadrul Sfintei Liturghii oficiate cu prilejul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva, Arhim. Mina Dobzeu a primit „Crucea Moldavă”. Distincţia a fost oferită de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, informează site-ul Doxologia.ro.
Rămas în memoria tuturor ca fiind cel care a oferit părintelui Nicolae Steinhardt Taina Botezului, Arhim. Mina s-a născut în data de 5 noiembrie 1921, în Grozeşti, judeţul Lăpuşna din Basarabia şi a purtat numele de mirean Mihail.
La doar 13 ani, intră ca frate la Mănăstirea Hâncu, unde rămâne până în 1938. Urmează doi ani de ucenicie în sculptura bisericească, la Mănăstirea Căldăruşani. În 1940 se întoarce acasă şi găseşte locul pustiit de ocupaţia sovietică. A luptat pe front la Timişoara şi în Ungaria, fapt pentru care este veteran de război al Armatei Române.
După război, reia parcursul educaţiei, studiind 4 ani la Şcoala de Cântăreţi de la Constanţa, apoi 5 ani la Seminarul Teologic al Mănăstirii Neamţ.
În anul 1946 este tuns în monahism la Schitul Brădiceşti, în Episcopia Huşilor, fiind hirotonit ierodiacon în 1948.
În anul 1955 primeşte Taina Preoţiei. Slujeşte 5 ani la Mănăstirea Nicula, în Parohia Jimbor (Cluj) şi la Schitul Brădiceşti.
În 1957 a început să studieze la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, dar în anul al II-lea este exmatriculat, scos din monahism şi condamnat la închisoare pentru exprimarea opoziţiei faţă de Decretul 410/1959 privind desfiinţarea mănăstirilor şi reducerea personalului monahal.
A făcut închisoare la Galaţi, Jilava, Gherla şi la Canal – colonia de muncă din Delta Dunării, unde s-a întâlnit şi a devenit camarad cu importanţi oameni de cultură ai vremii: Constantin Noica, Nicolae Steinhardt, Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Sergiu Al. George, iar la Gherla cu Alexandru Zub, Alexandru Ivasiuc şi Vasile Vasilache (ajuns vicar al Episcopiei Româneşti din New York). La Jilava, pe 15 martie 1960, monahul Mina Dobzeu l-a botezat ortodox pe Nicolae Steinhardt.
„Nu mi-a fost teamă. Nu m-am lăsat!”
În închisorile comuniste, părintele continuă să răspândească învăţătura de credinţă ortodoxă, fără să se gândească la riscuri, învăţându-şi colegii de celulă rugăciuni. Acest lucru i-a adus de multe ori consecinţe usturătoare:
„Eu am fost pedepsit şi am fost închis într-o temniţă care se numea Neagra. Am stat o săptămână la izolare. Acolo nu aveam nici un scaun, era multă umezeală, pe jos numai apă, pavimentul era din ciment, şi din cauza asta stăteam toată ziua în picioare. Mi se dădea de mâncare o dată pe zi, seara, la ora nouă, după care se aducea un pat, iar dimineaţa la cinci îl luau”, îşi aminteşte părintele.
A ieşit din închisoare în 1964, iar cinci mai târziu a început să slujească la Mănăstirea „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Huşi – Catedrala episcopală. Între anii 1978-1988 a fost chiar stareţul mănăstirii.
În 1971 reuşeşte să încheie studiile de licenţă în Teologie (întrerupte de condamnarea din 1959).
În anul 1988 intră din nou în detenţie, pentru 8 luni, fiind acuzat de „uneltire împotriva siguranţei statului”, în urma celor şapte scrisori adresate direct dictatorului Nicolae Ceauşescu, cu privire la morala poporului român şi la ateismul pe care comunismul voia să-l impună.
Între anii 1996-2002 a îndeplinit funcţia de consilier cultural-misionar al Episcopiei Huşilor, continuându-şi activitatea de misionariat.
După o viaţă zbuciumată, în care nici o ameninţare nu i-a stăvilit curajul mărturisirii credinţei şi misiunea creştină neîntreruptă, ajuns la 96 de ani, părintele Mina Dobzeu şi-a pierdut vederea şi suferă de multe boli ale trupului. Cu sufletul, însă, trăieşte încă de pe acum bucuria întâlnirii cu Hristos, Cel pentru care a mărturisit şi a trăit.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 778, Ultimul acces: 2026-10-03 11:29:51