Papa Francisc despre discernământ, cu noii Episcopi

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Papa Francisc despre discernământ, cu noii Episcopi

[2017-09-15]

Către noii Episcopi
15.09.2017, Vatican (Catholica) - Papa Francisc s-a întâlnit cu Episcopi recent consacraţi, la sfârşitul cursului lor de pregătire din Vatican, reamintindu-le să fie atât smeriţi în lucrarea lor, cât şi deschişi altor căi mai bune de evanghelizare decât „felul în care a fost dintotdeauna”. „Discernământul este un remediu pentru imobilitatea lui ‘întotdeauna a fost aşa’ sau ‘avem nevoie de timp'”, a spus Papa pe 14 septembrie. „Este un proces creativ care nu se limitează la aplicarea metodelor. Este un antidot împotriva rigidităţii, pentru că aceleaşi soluţii nu sunt bune peste tot. Nu fiţi prizonierii nostalgiei de a avea un singur răspuns la toate cazurile.” A continuat avertizând că a avea un răspuns simplu şi unic la toate întrebările poate ameliora anxietatea în activitatea noastră, dar ameninţă să ne facă vieţile „uscate”.
Sfântul Părinte s-a adresat participanţilor la cursul anual de formare pentru noii Episcopi, care a avut loc la Roma şi a fost organizat de Congregaţia pentru Episcopi şi de Congregaţia pentru Bisericile Răsăritene. Le-a reamintit cât de important este să aibă smerenie, mai ales pentru lucrarea Duhului Sfânt. „Amintiţi-vă că Dumnezeu a fost deja prezent în Diecezele voastre când aţi sosit şi va mai fi acolo când veţi fi plecaţi”, a spus el. „Şi, la final, vom fi cu toţii măsuraţi nu după operele noastre, ci după creşterea lucrării lui Dumnezeu în inima turmei pe care o păzim în numele ‘Păstorului şi păzitorului sufletelor noastre’.”
Discernământul, a continuat Papa, cere smerenie şi ascultare. „Smerenie cu privire la proiectele tale. Ascultare în ceea ce priveşte Evanghelia, standardul suprem; faţă de Magisteriu, care o păzeşte; faţă de normele Bisericii Universale care o slujeşte; şi faţă de situaţia concretă a oamenilor, care caută să obţină de la Biserică ce este mai fructuos pentru mântuirea lor”, a spus Pontiful. Pentru a realiza acest lucru, i-a încurajat pe Episcopi să cultive „o atitudine de ascultare, crescând în libertatea de a renunţa la punctul vostru de vedere (când este parţial şi inadecvat), pentru a-l asuma p cel al lui Dumnezeu”. Ascultarea este necesară deoarece discernământul Episcopului este mereu o acţiune comunitară, a spus el; nu ignoră „bogăţia opiniei preoţilor şi diaconilor, a poporului lui Dumnezeu şi a tuturor celor care pot aduce o contribuţie utilă”. Discernământul este un dar al Duhului pentru Biserica noastră, a subliniat Sfântul Părinte. Astfel, deşi Episcopii pot avea multe responsabilităţi personale în slujba lor, ei sunt chemaţi să îşi trăiască propriul discernământ „de Păstor ca membru al Poporului lui Dumnezeu, în slujirea comunităţii creştine. Episcopul nu este ‘tatăl’ autosuficient şi nici păstorul înspăimântat şi izolat – ‘Păstorul singuratic’.”
Acesta este motivul pentru care Episcopul trebuie să fie conştient de marele dar, de „Spiritus Principalis” care i-a fost încredinţat la hirotonire, a spus Papa. Poate din acest motiv Biserica, în rugăciunea de consacrare episcopală, a preluat o expresie din Miserere în care persoana care se roagă, după ce îşi prezintă eşecul, imploră Duhul să îi acorde generozitate imediată şi spontană în ascultare faţă de Dumnezeu, „atât de fundamentală pentru cei care conduc o comunitate”. „Prin urmare, discernământul se naşte în inima şi în mintea Episcopului prin rugăciunea sa când se răspunde oamenilor şi situaţiilor încredinţate lui cu Cuvântul divin pronunţat de Duhul”, a spus Papa. În intimitatea rugăciunii îşi dezvoltă Episcopul libertatea interioară de a lua decizii bune, atât în chestiuni ecleziale, cât şi în cele personale. „Doar în tăcerea rugăciunii putem învăţa glasul lui Dumnezeu, să percepem urmele limbajului lui, să îi accesăm adevărul”.
A explicat că Episcopii şi conducătorii Bisericii trebuie să se străduiască să crească în tipul de discernământ care dialoghează cu credincioşii „într-un proces de însoţire răbdătoare şi curajoasă”. Atunci poate „maturiza capacitatea fiecăruia – credincioşi, familii, preoţi, comunităţi şi societăţi; toţi chemaţi să avanseze în libertatea de a alege şi de a realiza binele pe care îl doreşte Dumnezeu”. Deoarece discernământul nu este doar pentru cei înţelepţi sau perfecţi, a spus el. Dumnezeu se arată de fapt adesea celor mai umili. Aşa că discernământul adevărat, a continuat el, este un proces deschis şi necesar. Nu este vorba de formule fixe sau repetitive. „Păstorul este chemat să pună la dispoziţia turmei harul Duhului, care ştie să pătrundă în straturile realităţii şi să ia în considerare nuanţele sale pentru a dezvălui ce vrea Dumnezeu să obţină în orice moment”.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 724, Ultimul acces: 2026-10-02 04:34:11

Timp total: 0.03s...

[]:1