Pelerinaj jubiliar la Maria-Ciclova[2017-07-07]Dublă aniversare la Ciclova06.07.2017, Timişoara (Catholica) - La picioarele munţilor Aninei se găseşte, într-un frumos peisaj montan, cel de-al doilea loc de pelerinaj marian al Diecezei de Timişoara. Locul de har, vizitat cu precădere de credincioşii catolici caraşoveni (croaţi), cehi, germani şi maghiari ai Banatului Montan se bucură de o bogată istorie. Eremiţi (pustnici) ar fi cinstit şi protejat aici, într-o grotă, încă din vremurile turceşti icoana miraculoasă a Sf. Fecioare Maria. Primele familii de colonişti germani catolici, familiile Windberger şi Lang, s-au îngrijit ca să fie ridicată o capelă pe stânca de deasupra grotei, loc în care au mutat şi icoana miraculoasă. La 2 iulie 1727 acest mic lăcaş de cult a fost sfinţit, iar la rugămintea minierilor din Ciclova şi la intervenţia Episcopului de Cenad, de atunci, Ladislaus Nádasdy, Sf. Părinte Papa Benedict al XIII-lea a prevăzut locul de har cu o indulgenţă plenară pentru ziua de 2 iulie, indulgenţă extinsă mai apoi şi pentru alte mari sărbători mariane. Concomitent, Ciclova a fost recunoscută ca loc de pelerinaj. De atunci au loc pelerinaje oficiale ale catolicilor din Banatul Montan. Acestea au loc mai ales în următoarele sărbători: Vizita Sf. Fecioare Maria la Sf. Elisabeta (sărbătorită în Dieceza de Timişoara încă la 2 iulie, după data veche, cu dispensă de la Sf. Scaun), Sf. Maria Mare (15 august), Naşterea Sf. Fecioare (8 septembrie) şi Sf. Nume al Mariei (12 septembrie – cu precădere pentru credincioşii de limbă maghiară din Gătaia). Anul acesta a avut loc, în zilele de 1 şi 2 iunie 2017, în sărbătoarea Vizitei Sf. Fecioare la Sf. Elisabeta, pelerinajul tradiţional al credincioşilor croaţi şi germani la Maria-Ciclova, numită uneori şi Maria Stâncii. Pelerinajul din acest an a fost jubiliar, dat fiind împlinirea a 290 de ani de la recunoaşterea oficială a locului de pelerinaj, respectiv a 240 de ani de la ridicarea actualei biserici. Pentru prima dată, la această sărbătoare, au participat şi credincioşi catolici bulgari, care merg în pelerinaj, uneori chiar şi pe jos, mai ales la Maria-Radna. Programul pelerinajului – anul acesta jubiliar – a început în data de 1 iulie 2017 la orele 18.30 cu ocazie de Sf. Spovadă şi devoţiunea Calea Sf. Cruci. La orele 19.00 a fost celebrată o Sf. Liturghie în limba croată de către prea onoratul pr. Nikola Lauš, canonic catedral şi director al cancelariei episcopale, împreună cu pr. Marian Tincul, paroh de Lupac, pr. Petar Rebegilă, paroh de Caraşova, şi pr. Mihai Milan Sima, capelan (aflat în continuare la studii). A doua zi, duminică, 2 iulie 2017, la orele 8.30 a mai fost celebrată încă o Sf. Liturghie, acum în aer liber, de către pr. Petar Dobra, paroh de Clocotici, care cu această ocazie a mulţumit lui Dumnezeu şi Sf. Fecioare Maria de la Ciclova pentru cei 40 de ani de preoţie. Jubileele sacerdotale sunt celebrate adesea în parohiile unde preotul jubiliar este activ, dar cu mare drag şi în locuri de pelerinaj marian. Pr. Dumitru Daniel, paroh de Oraviţa, a fost cel care a rostit predica solemnă la această Jertfă Euharistică, părintele Dumitru fiind responsabil şi de filialele Ciclova şi Sasca Montană. Au concelebrat pr. Marian Tincul din Lupac şi pr. Petar Rebegilă din Caraşova. După Sf. Liturghie, pelerinii caraşoveni şi-au luat rămas bun de la Sf. Fecioară de la Ciclova în modul lor tradiţional, după ce au înconjurat altarul principal din biserică, cu crucile lor procesionale bogat împodobite şi cu steagurile cu care au sosit. Pelerinii de limbă germană s-au bucurat, pentru început de un concert cu câtece mariane, ce a început în biserică la orele 10.15. Au cântat corul „Franz Stürmer” (Dirijor: Elena Cozâltea) şi grupul „Intermezzo” (Conducere muzicală: Lucian Duca), ambele din Reşiţa. La orele 10.30 a avut loc prezentarea cărţii „Der Wallfahrtsort Maria Fels in Deutsch-Tschiklowa im Banater Bergland. Ein Wallfahrtsbüchlein” (Locul de pelerinaj Maria-Stâncii din Ciclova Montană, în Banatul Montan. O carte a locului de pelerinaj), apărută în acest an la Editura „Banatul Montan”din Reşiţa. Pr. Martin Jäger, paroh de Anina şi Erwin Josef Ţigla, preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Caraş-Severin au marcat prin redactarea, respectiv editarea acestei cărţi dublul jubileu al bisericii de pelerinaj din Ciclova. Lucrarea, apărută în limba germană, cu aprobarea Ordinariatului Episcopal din Timişoara, este a 78-a apariţie tipărită sub egida Asociaţiei Germane de Cultură a Adulţilor „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”, fiind finanţată de Departamentul pentru Relaţii Interetnice, din Bucureşti. Ea conţine o relativ bogată relatare a istoriei locului de pelerinaj, dar şi a pelerinajelor în sine, la Maria-Ciclova. Sunt descrise în amănunt icoana miraculoasă, imaginile votive aduse aici de cei care au primit diverse haruri, fiind redate şi relatări ale pelerinajelor, realizate mai ales pe jos, de mai multe localităţi germane, montane, începând cu Anina şi Steierdorf şi încheind cu Biserica Albă, azi în Serbia. După partea istorică cartea conţine şi un amplu capitol dedicat poeziilor religioase de pelerinaj, diverse devoţiuni, cântece mariane şi pentru Liturghie, rugăciunea Sf. Rozariu, Calea Sf. Cruci, precum şi multe alte rugăciuni care sunt rostit în faţa crucilor sau icoanelor aflate în apropierea bisericii, pe aleea care urcă la aceasta. În încheiere sunt redate vederi istorice din colecţiile aparţinând lui Anton Schulz (Reşiţa/Regensburg) şi Günther Friedmann (Tirol, Caraş-Severin/Sindelfingen), dar şi fotografii de la diverse evenimente şi vizite înalte ce au avut loc în ultimele decenii în acest loc de har. Tot cu această ocazie jubiliară au fost lansate de către organizatori un plic filatelic cu o ştampilă specială (purtând data de 03.07.2017 şi locul de utilizare Oraviţa), precum şi două cărţi poştale comemorative. La orele 11.00 au urmat, în biserică, o serie de devoţiuni în faţa icoanei miraculoase, precum şi la altarele laterale ale sf. Ana şi al Sf. Ioan Nepomuk, patronul Banatului. A urmat Calea Sf. Cruci, desigur tot în biserică, în limbile germană şi română. Ocazie pentru Sf. Spovadă au oferit pr. Peter Zillich şi Pr. pál József Csaba. Sfânta Liturghie solemnă a fost celebrată cu începere de la orele 11.30 în limbile germană şi română, de către pr. Martin Jäger, pr. Peter Zillich (originar din Banat, actualmente la Regensburg) şi de părintele arhidiacon al Banatului Montan, pr. Pál József Csaba, paroh de Reşiţa I. Maria Zăpezii. Pr. Zillich, renumit între germanii din Banat pentru acordeonul său, a salutat-o pe Sf. Fecioară, dar şi pe toate mamele prezente, în introducerea Sf. Liturghii, cu acordeonul său şi cu un cântec dedicat mamelor. Şi predica a fost acompaniată, de două astfel de cântece mariane, cântate şi explicate de pr. Zillich. La finalul Jertfei Euharistice, Erwin Josef Ţigla le-a mulţumit tuturor celor prezenţi, dar şi implicaţi în organizarea şi marcarea acestui jubileu într-o astfel de formă demnă. Pr. Dumitru Daniel, parohul locului, a înmânat pr. Martin Jäger, în semn de mulţumire pentru munca sa, o plachetă cu imaginea bisericii de pelerinaj şi a icoanei miraculoase. Pr. Jäger se îngrijeşte de mai mulţi ani, cu un frumos succes, de organizarea şi păstrarea pelerinajului german la Maria-Ciclova, implicând şi pelerinii de limbă română. A urmat înconjurul altarului şi rostirea rugăciunilor de rămas-bun. Concomitent, la altarul în aer liber, de la baza stâncii, pr. Noviţa Drăghia împreună cu credincioşii săi din Breştea, a celebrat o Sf. Liturghie în limba bulgară pentru pelerinii catolici bănăţeni bulgari, sosiţi acum pentru prima dată, în mod organizat, la Ciclova. Deputata Mihaela Csokany, precum şi alţi reprezentanţi ai Uniunii Bulgarilor din Banat au participat la pelerinaj. Credincioşii bulgari au înconjurat înainte de Liturghia germană altarul şi au cinstit-o cu rugăciunile lor pe Sf. Fecioară de la Ciclova. Conform tradiţiei, primul pustnic ce a trăit la Ciclova în preajma icoanei miraculoase, ar fi fost bulgar. La orele 13.30 a avut loc în curtea bisericii de pelerinaj un mic program cultural oferit de ansamblul german de adulţi, de dansuri „Enzian” (condus de Marianne şi Nelu Florea) din Reşiţa, precum şi o mică expoziţie de pictură naivă, de sculptură în lemn cu piese având ca temă Maria-Ciclova, respectiv o expoziţie filatelică. Picturile au fost semnate de Doina şi Gustav Hlinka, precum şi de Viorica Ana Farkas (membri ai cercului de artă „Deutsche Kunst Reschitza”). Piesele lucrate în lemn sunt truda lui George Molin şi Mariannei Florea (membri ai cercului de sculptură „Jakob Neubauer”). Manifestarea filatelică a avut ca temă „100 de ani de la Apariţia Sf. Fecioare Maria de la Fatima (Portugalia), la 13 mai 1917” şi a evidenţiat exponate din expoziţia „Fatima” parte din colecţia lui Erwin Josef Ţigla. În încheiere toţi participanţii au fost invitaţi la o mică gustare. La dublul jubileu şi la pelerinajul din acest an au participat credincioşi de limbă croată, germană, bulgară şi română. Ei au sosit din localităţi precum Caraşova, Lupac, Clocotici, Vodnic, Rafnic, Iabalcea, Steierdorf, Anina, Oraviţa, Reşiţa, Oţelu Roşu şi nu în ultimul rând Breştea. În zilele de 14 şi 15 august, în solemnitatea Ridicării cu Trupul şi Sufletul la Cer a Sf. Fecioare Maria, vor sosi la Ciclova credincioşii de limbă cehă. În cursul acestui an au mai avut loc pelerinaje la Ciclova ale parohiilor Lugoj şi Timişoara VII Freidorf. (text: Claudiu Călin; foto: Sarlotte Raca, Lucian Duca, Dan Stanescu, Erwin Josef Tigla, Claudiu Călin, Gerhard Chwoika) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 2090, Ultimul acces: 2026-10-01 20:06:29
|
Timp total: 0.04s...
[]:1