Cardinalul Sgreccia: Cazul Charlie Gard în 10 puncte

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Cardinalul Sgreccia: Cazul Charlie Gard în 10 puncte

[2017-07-07]

Familia Gard
07.07.2017, Roma (Catholica) - Cardinalul italian Elio Sgreccia, fost preşedinte al Academiei Pontificale pentru Viaţă, a analizat cazul micuţului Charlie Gard şi a oferit „10 puncte critice” de luat în considerare, în cotidianul italian La Stampa, în ziua de luni, 3 iulie 2017. Charlie Gard s-a născut în 4 august 2016 şi suferă de o degenerare mitocondrială care i-a afectat creierul. El primeşte asistenţă pentru a respira şi este hidratat şi hrănit printr-un tub, într-un spital din Marea Britanie. Părinţii lui au adunat aproape 2 milioane de dolari pentru a-l duce în Statele Unite pentru un tratament experimental, dar tribunalele din Marea Britanie au decis împotriva acestei posibilităţi. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a stabilit în 29 iunie că Spitalul Great Ormond Street, unde se află copilul, nu mai trebuie să îl ţină în viaţă cu ajutorul aparatelor, fiind refuzată şi cererea părinţilor de a-şi lua copilul ca să moară acasă.
Cardinalul Sgreccia a subliniat mai întâi că în cazul unei boli, „caracterul incurabil nu poate fi niciodată confundat cu lipsa de îngrijire”. „O persoană afectată de o suferinţă considerată, în stadiul actual el medicinei, incurabilă, este în mod paradoxal subiectul care, mai mult decât oricine altcineva, are dreptul să ceară şi să obţină asistenţă şi îngrijire continuă, atenţie şi devotament. Cardinalul Sgreccia a susţinut demnitatea intrinsecă a fiecărei fiinţe umane şi drepturile care izvorăsc de aici, indiferent de starea sa de sănătate, şi a mai subliniat că hrănirea şi hidratarea nu sunt terapii, ci minimul necesar pentru supravieţuirea oricărei persoane. „Apa şi hrana nu devin tratamente prin simplul fapt că sunt administrate artificial; în consecinţă, întreruperea lor nu este asemenea suspendării unei terapii, ci înseamnă a lăsa să moară de foame şi sete pe cineva care nu se poate hrăni singur”.
A arătat de asemenea că nu trebuie să existe o ruptură între deciziile echipei medicale şi voinţa părinţilor, şi s-a declarat în favoarea unei abordări „paliative integrale”: „Este posibil ca terapia experimentală să nu dea rezultatele medicale aşteptate, dar este de asemenea adevărat că suferinţele lui Charlie cer o abordare paliativă integrală şi sistematică ce ar putea însoţi experimentarea în sine”. Cardinalul a mai precizat că „principiul interesului minorului… nu justifică o formă pasivă de eutanasie, aşa cum s-a decis să se practice în cazul micuţului Charlie. Credem că interesul stă în direcţia asigurării unei existenţe cât mai demne, printr-o strategie antalgică oportună… dacă se dovedeşte imposibilă calea accesului la protocolul experimental care se desfăşoară deja în SUA. Este exact ceea ce părinţii lui Charlie nu au încetat să ceară până astăzi”.
Cardinalul Sgreccia a deplâns cultura rebutului: „Ascunsă în spatele fiecărui aspect al acestui caz, deşi niciodată menţionată, este ideea eficienţei în managementul resurselor medicale care împinge spre a le folosi într-un mod care nu poate decât să genereze o nestăpânită cultură a rebutului”. A pus sub semnul întrebării „paradigma” aşa numitei „calităţi a vieţii”: „Şi mai alarmantă este uşurinţa cu care este acceptată paradigma calităţii vieţii, adică acel model cultural care înclină să recunoască lipsa de demnitate a anumitor existenţe umane, total egalată şi confundată cu boala pe care o au sau cu suferinţele care îi însoţesc”.
În fine, a deplâns alunecarea spre o eutanasie banalizată şi ambivalenţa celor care, „cerând libertatea accesului total şi nediscriminat la eutanasie – bazându-se pe predominanţa exclusivă a autonomiei individuale – refuză în acelaşi timp această autonomie decizională în alte cazuri, ca acesta despre care vorbim, în care se consideră că doar medicii au legitimitatea de a decide, fără nici o implicare a părinţilor”. Tot luni, 3 iulie, Spitalul pediatric Bambino Gesu al Vaticanului a anunţat că este gata să îl primească pe Charlie Gard în Roma pentru tot timpul pe care îl mai are de trăit, dacă părinţii lui doresc aceasta şi dacă starea lui o permite. Deşi mama lui Charlie a contactat-o pe directoarea spitalului pentru a discuta despre îngrijirea lui, spitalul din Marea Britanie a răspuns în 4 iulie că transferul nu este posibil „din motive legale”.
Prin Mitropolitul Hilarion, capul Departamentului pentru Relaţii Externe al Patriarhiei Moscovei, Biserica Ortodoxă Rusă a protestat şi ea împotriva deciziei finale a Curţii Europene de a îndepărta sistemul de susţinere a vieţii micuţului Charlie Gard. „Astăzi dreptul la viaţă face loc dreptului la moarte”, a deplâns Mitropolitul, arătând că decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului „demonstrează o criză extrem de profundă a noţiunii de protejare a drepturilor omului”. El consideră situaţia în particular dramatică pentru faptul că părinţii copilului nu pot lua o decizie independentă: „De ce în secolul XXI, într-un stat democratic liber, o familie este închisă într-o clinică din cauza deciziei Curţii şi nu poate apela la o altă clinică?”
Aceasta este „o violare a conştiinţei părinţilor, batjocură şi sadism îmbrăcate în culori umaniste”. Mitropolitul Hilarion şi-a exprimat în concluzie speranţa ca părinţii lui Charlie să aibă şansa de a da copilului lor tratamentul pe care ei îl consideră necesar: „Mă rog ca ei să poată să treacă prin teribilele încercări cu care trebuie să se confrunte”. Preşedintele american Donald Trump a reacţionat şi el la situaţia dramatică a copilaşului: „Dacă îl putem ajuta pe micuţul Charlie Gard, împreună cu prietenii noştri din Marea Britanie şi cu Papa, vom fi foarte bucuroşi să o facem”, a postat el pe contul său de Twitter luni, 3 iulie.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 643, Ultimul acces: 2026-10-01 21:44:57

Timp total: 0.03s...

[]:1