© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Papa Francisc: Dumnezeu este adevărata bucurie, nu machiajul vanităţii[2017-06-09]Liturghie în capela Casei Santa Marta09.06.2017, Vatican (Catholica) - În momentele cele mai urâte, de tristeţe şi suferinţă, chiar şi în faţa insultelor, să alegem calea rugăciunii, a răbdării şi a speranţei în Dumnezeu, fără a cădea în ademenirile vanităţii, a spus Papa Francisc în predica la Sfânta Liturghie celebrată vineri, 9 iunie 2017, în capela Casei Santa Marta, din Cetatea Vaticanului. Comentând lecturile biblice ale celebrării euharistice (Tobia 11,5-17; Marcu 12,35-37), Papa Francisc a acordat o atenţie specială primei lecturi, luată din cartea lui Tobia. Este vorba, a afirmat, de povestea de viaţă cu totul normală a unui socru şi a nurorii sale, citim în materialul de pe situl Radio Vatican. Auzim, astfel, de Tobit, tatăl lui Tobia, care a devenit orb, şi de Sara, soţia lui Tobia, acuzată în trecut de moartea mai multor bărbaţi. Pagina Scripturii, a explicat Sfântul Părinte, ne ajută să înţelegem modul în care Domnul duce mai departe „istoria şi viaţa persoanelor, chiar şi a noastră”. Tobit şi Sara au trecut prin momente urâte şi momente frumoase, ca în viaţa fiecărui om. Mai mult, Tobit era persecutat, luat în râs, insultat chiar de soţia sa care, a ţinut să sublinieze Papa, nu era o femeie rea, ea muncind pentru a ţine casa pentru că el era orb. La rândul său, Sara era insultată şi avea mult de suferit. Amândoi, trecând prin momentele grele, se gândeau că „ar fi mai bine să moară”. „Am trecut cu toţii prin momente urâte, grele, nu atât de grave ca acestea, dar noi ştim ce simte cineva când trece prin momente de întuneric, de durere, de dificultăţi. Sara însă se gândeşte: „Dar dacă mă spânzur, nu-i voi face să sufere pe părinţii mei?”, după care începe să se roage. Iar Tobit spune: „Aceasta este viaţa mea, merg înainte aşa cum e”, şi se roagă şi iar se roagă. Aceasta este atitudinea care ne salvează în momentele urâte: rugăciunea. Răbdarea, pentru că amândoi sunt răbdători în propria suferinţă. Şi speranţa ca Dumnezeu să ne asculte şi să ne facă să trecem de aceste momente urâte. În momentele de tristeţe, puţină sau mare, în momentele întunecoase: rugăciune, răbdare şi speranţă. Să nu uităm!” Există însă şi momente frumoase în viaţa lor, iar Papa Francisc afirmă că nu este vorba de obişnuitul final fericit al unui roman, de un „happy end”: „După încercare, Domnul se apropie de ei şi îi salvează. Acestea sunt momentele frumoase, autentice, nu acele momente cu o frumuseţe trucată, în care totul este artificial, cu focuri de artificii, dar nu frumuseţea inimii. Şi ce fac amândoi în momentele cele mai frumoase? Îi mulţumesc lui Dumnezeu, îşi lărgesc inima în rugăciunea de mulţumire”. Pontiful a îndemnat, în fine, să ne întrebăm dacă în diversele clipe ale vieţii suntem capabili să discernem ce se întâmplă în sufletul nostru, înţelegând că momentele cele mai neplăcute sunt o cruce şi este necesar „să ne rugăm, să avem răbdare şi cel puţin un pic de speranţă”. Este necesar să evităm căderea în vanitate, pentru că Domnul este întotdeauna alături de noi atunci când ne adresăm prin rugăciune şi îi mulţumim pentru bucuria pe care ne-a dăruit-o. Cu ajutorul discernământului, Sara a înţeles că nu trebuie să-şi pună capăt zilelor. La rândul său, Tobit şi-a dat seama că trebuie să aştepte, în rugăciune, în speranţă, mântuirea Domnului. De aici, îndemnul Papei Francisc de a reciti cu atenţie şi încredere aceste pagini ale Sfintei Scripturi: „În timp ce noi, în acest sfârşit de săptămână, citim această carte, să cerem harul de a şti să discernem ce se întâmplă în momentele urâte din viaţa noastră şi cum să mergem înainte, şi ce se întâmplă în momentele frumoase şi să nu ne lăsăm înşelaţi de vanitate”. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 708, Ultimul acces: 2026-10-01 23:19:28
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
