Interviu cu primul notar al Sinodului BRU (I)[2006-11-14]Înființarea și punerea în funcțiune a organismelor cerute de trecerea la rangul de Arhiepiscopie Majoră continuă în Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, ultimele zile aducând două numiri importante: a economului și respectiv a notarului Sinodului BRU. Situl BRU.ro a publicat astăzi un amplu interviu cu pr. William Alexandru Bleiziffer, interviu pe care Catholica.ro îl preia în trei părți. Astăzi prima parte.- Părinte William Bleiziffer, în urmă cu patru luni ați fost ales notar al Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-catolică. Recent, la terminarea lucrărilor Sinodului din sesiune ordinară de toamnă (23-24 oct.) au fost făcute câteva numiri importante pentru Arhiepiscopia Majoră, a cărei organizare interna avansează cu pași mari. Ne-ați putea spune care sunt aceste numiri? - Aveți dreptate, recent, la terminarea lucrărilor sesiunii ordinare a Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, Sinodul a aprobat o seamă de măsuri care urmăresc accelerarea procesului de organizare și consolidare a Curiei Arhiepiscopiei Majore. Ne aflăm în situația unui început inedit, pe care fiecare dintre noi îl dorește rodnic, și asta în perspectiva nouă pe care o are acum Biserica Greco-Catolică din România. Ca o consecință firească a acestui proces, Sinodul a dezbătut probleme referitoare la organizarea Curiei Arhiepiscopale, eforturile fiind încununate pentru moment cu constituirea unor comisii sinodale, la care mă voi referi mai târziu, dar și prin numirea unor persoane în funcții concrete în cadrul aceleiași Curii. Este în concret vorba de numirea mea în funcția de Cancelar al Arhiepiscopiei, și de numirea pr. Ioan Mitrofan în funcția de Econom al Bisericii Arhiepiscopale Majore. - Care ar fi scopul acestor numiri și ce atribuții întră în competența lor? - Sunt convins că motivația unor astfel de numiri nu este numai una strict canonică. Este știut faptul că Codex Canonum Ecclesiarum Orientalium, codul de drept care coordonează realitatea juridică a tuturor Bisericilor Orientale Catolice, impune înființarea acestor funcții. Dar cred că dincolo de caracterul strict juridic al normei canonice, aceste funcții sunt mai degrabă de natură funcțională și de coordonare a acțiunilor comune, atât din punct de vedere financiar cât și administrativ. Noua realitate pe care o oferă acum Biserica Greco-Catolică din România, mult mai complexă decât cea inițială a unei Biserici Mitropolitane, impune organizarea mult mai centralizată a activităților acesteia. Nu exagerez - și de fapt și CCEO subliniază acest lucru când amintește că tot ceea ce se spune în Cod despre Biserici Patriarhale este valabil și pentru Biserici Arhiepiscopale Majore - atunci când spun că noua Curie va trebui să se plieze după modelul curiilor patriarhale ale altor Biserici Orientale Catolice, iar această realitate, după cum putem observa chiar de la început, impune mult efort de coordonare, de muncă în comun, de interese unitare. Can. 122 și 123 trasează limitele de competență ale acestor două funcții, aceste competențe fiind clarificate și completate și de Regulamentul Curiei Arhiepiscopale Majore la care momentan se lucrează. În principal este vorba de coordonarea activităților comune la nivelul tuturor eparhiilor noastre, însăși termenul de arhieparhial implicând și clarificând oarecum acest lucru. Sper ca în cel mai scurt timp, după întâlnirea cu reprezentanții de la Renovabis de la finele acestei luni, când se vor discuta în concret modalitățile practice de organizare și coordonare a Curiei, această să poată funcționa astfel încât să-și poată atinge obiectivele. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 855, Ultimul acces: 2026-08-18 05:51:26
|
Timp total: 0.04s...
[]:1