Poezie - Iarta-ma[2006-10-22]O, iarta-mi te rog, Doamne,incercarea de a cuprinde necuprinsul intelepciunii Divine in unitatea mea de intelegere. O ploaie de pietre zvacneste spre cer. De ce-urile fiintelor de lut zgarie vazduhul. Nu indraznesc sa acuze Olarul, doar ii cer socoteala. Am aruncat si eu piatra de ce-ului. S-a intors lovind sec pamantul. O, iarta-mi te rog ,Doamne, incercarea de a privi latimea, lungimea si adancimea dragostei Tale prin prisma turbulentelor intrebari. Nemarginita iubire Te-a adus la Calvar sa imi dai viata. Am urcat drumul crucii sa primesc acest dar. Colo sus, un de ce rabufneste oprind revarsarea binecuvantarilor pregatite. Uitand de ce-am venit, te-am rastignit inca odat. Nu am vrut sa indrept sulita spre coasta sau poate-am vrut... dar m-a durut cand te-am strapuns. IARTA-MA. Eliza.Alina Mocean Sursa: www.InterCer.ro Contor Accesări: 958, Ultimul acces: 2026-08-15 06:59:16
|
Timp total: 0.03s...
[]:1