Există spațiu pentru religie în Parlamentul European?[2015-02-23]"La Parlamentul European, religia nu este nici o matrice care definește preferințele individuale sau colective, nici o bază suficientă pentru a mobiliza. Rămâne o semnificativă resursă simbolică de distincție pentru a construi un profil politic și public și pentru a se diferenția în competiție": acesta este, în sinteză, rezultatul unei investigații coordonate de François Foret, director de cercetări politice de la Institutul de Studii Europene (Bruxelles) și prezentată recent în timpul unei reuniuni a nou-constituitului intergrup din Parlamentul European despre libertatea de religie sau credință și toleranța religioasă, citim pe Ercis.ro, după un material SIR.Scopul acestui proiect de cercetare a fost să investigheze pe rază largă "credințele membrilor Parlamentului European" și ce consecințe are crezul fiecărui parlamentar asupra acțiunilor lor, dar și care este "impactul religiei asupra socializării politice", modul de a trata teme care au o "însemnătate religioasă" și pentru ce "strategii" este utilizată religia. Trebuie notat că studiul se referă la configurarea Parlamentului în legislatura trecută (2009-2014) și se bazează pe răspunsurile pe care 167 de membri ai Parlamentului dintre cei 736 (adică 22,7%) au acceptat să le dea la cele 23 de întrebări ale chestionarului distribuit în 9 limbi. Chemați să evalueze influența religiei asupra funcționării Parlamentului, 63,2% dintre cei care au răspuns au afirmat că religia are o importanță, și au spus aceasta mai ales deputații care se definesc nereligioși sau atei. "Aceasta sugerează că religia este mai vizibilă pentru cei care sunt străini de ea sau ostili, în timp ce aceia care cred consideră că rolul ei în Parlament este insuficient în relație cu rolul pe care îl desfășoară în viața lor individuală", explică Foret, specificând că protestanții - mai ales dintre deputații germani și englezi - "resimt o influență catolică în procesul decizional european, în timp ce ortodocșii - mai ales români - cred că religia este prea echivocă și că nu se ține suficient cont de ea". Totuși, majoritatea parlamentarilor europeni (66,7%) au spus că rar (47,1%) sau niciodată (19,6%) iau în considerare religia, în timp ce numai o treime dintre deputați fac aceasta adesea sau mereu. Una dintre explicațiile posibile pentru acest paradox, conform lui Foret, ar fi faptul că religia este tratată ca un "factor social", independent de preferințele sau de implicarea personală. Alt paradox se observă cu referință la tema culturii europene și legătura cu tradiția creștină: cu privire la lipsa menționării rădăcinilor creștine ale Europei în Tratatul de la Lisabona, raportul între dezamăgiți și satisfăcuți a fost în jurul procentului de 50%, cu un 0,3% în plus de "satisfăcuți". Însă 77% dintre parlamentarii europeni intervievați au recunoscut că factorul religios și cultural a marcat modul în care a fost tratată problema intrării Turciei în UE. Oricum religia are importanță în mod diferit în funcție de ambientele politice: în fruntea listei sunt sectoarele legate de drepturile fundamentale, politicile sociale, cultura, educația; pe ultima poziție sunt relațiile internaționale. În toate contextele, semnalează Foret, religia poate să devină "un mod pentru a trezi interes și a polariza actorii politici și mass-media", chiar fără a influența deciziile politice. 21% dintre parlamentari s-au declarat "în mod obișnuit în contact cu reprezentanți religioși, o dată pe lună sau mai des", în timp ce 15,8% nu au niciun contact. "Interlocutori mai asidui" sunt cei care sunt mai convinși de influența religiei asupra Parlamentului și cei care se declară credincioși. Dar "nu există dovezi că a intra în contact cu lobby-uri religioase duce la schimbarea opiniei unui europarlamentar hotărât". Cei mai puțin preocupați (și mai obișnuiți) să întâlnească grupuri cu interese specifice, care includ lobby-uri religioase, sunt parlamentarii britanici; în timp ce parlamentarii francezi sunt cei care se opun cel mai mult la interferența grupurilor de interese, mai ales a celor cu motivație religioasă. În domeniul ONG-urilor cu o dimensiune religioasă, COMECE, Comisia Conferințelor Episcopale din Comunitatea Europeană, "este organizația dedicată în întregime lobby-ului religios cel mai frecvent citată" (22,2%), urmată de Conferința Bisericilor Europene (8,1%). Această panoramă este marcată de absența protestanților, a căror "flotă mică" reflectă "natura de-instituționalizată a acestei denominațiuni religioase". Organizațiile ebraice, cu profil public scăzut, sunt o prezență vizibilă cu "strategii eficiente". Ortodocșii și musulmanii "sunt aproape invizibili, comparativ cu rolul lor demografic în populațiile europene". Sunt apoi prezențe active vizibile organizații "cu interese specifice", "care lucrează în numele valorilor spirituale", între care Caritas joacă un rol principal. Ultima parte a investigației se referă la convingerile, practicile și atitudinile religioase ale parlamentarilor: 72% dintre cei care au răspuns au declarat că aparțin unei denominațiuni religioase, dar numai 62% au spus că sunt "persoane religioase", în timp ce 55% cred într-un Dumnezeu sau în vreo formă de spirit sau "forță vitală". În concluzie, în linie cu statisticile europene, "parlamentarii europeni sunt un grup în care se întâlnește apartenența fără a crede și mai mult apartenența fără a practica". (Sursa: ERCIS.ro) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 800, Ultimul acces: 2026-07-25 02:37:56
|
Timp total: 0.03s...
[]:1