Papa Francisc: În acest Post să îi cerem Domnului darul lacrimilor

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Papa Francisc: În acest Post să îi cerem Domnului darul lacrimilor

[2015-02-19]

În predica sa din Miercurea Cenuşii, 18 februarie 2015, Papa Francisc a spus că timpul Postului Mare este o chemare la a lăsa în urmă ipocrizia şi a ne împăca cu Dumnezeu prin post, caritate şi lacrimi în rugăciune înaintea Tatălui nostru milostiv. "Ne va face bine să ne punem întrebarea: 'Eu plâng? Papa plânge? Cardinalii plâng? Episcopii plâng? Consacraţii plâng? Preoţii plâng? Plânsul este în rugăciunile noastre?'" Sfântul Părinte s-a concentrat în timpul Liturghiei pe ideea de "a plânge în rugăciune". Conform tradiţiei papale pentru Miercurea Cenuşii, Papa Francisc şi-a început celebrarea cu o procesiune, de la biserica Sant'Anselmo din Roma la biserica Santa Sabina de pe Colina Aventină.
Pontiful a pornit de la cuvintele profetului Ioel, care îi cheamă pe oameni la pocăinţă şi convertire în urma unei invazii de lăcuste în ţară. Ioel le spune să implore de la Domnul scăparea prin rugăciune, post şi recunoaşterea păcatelor lor, deoarece Dumnezeu este singurul care îi poate scăpa de "calamitate". "Profetul insistă asupra convertirii interioare: 'Întoarceţi-vă la mine cu toată inima'. A ne întoarce la Domnul 'cu toată inima' înseamnă a întreprinde drumul unei convertiri nu superficiale şi tranzitorii, ci un itinerar spiritual care se referă la locul cel mai intim al persoanei noastre. De fapt, inima este sediul sentimentelor noastre, centrul în care se formează alegerile noastre, atitudinile noastre."
În profeţia sa, "profetul se opreşte îndeosebi asupra rugăciunii preoţilor, afirmând că trebuie însoţită de lacrimi. Ne va face bine, tuturor, dar în special nouă preoţilor, la începutul acestui Post Mare, să cerem darul lacrimilor, astfel încât să facă rugăciunea noastră şi drumul nostru de convertire tot mai autentice şi fără ipocrizie". Pontiful s-a îndreptat apoi spre lectura evanghelică de la Matei, în care apostolul relatează reinterpretarea de către Isus a faptelor tradiţionale de pietate prevăzute în legea mozaică: rugăciunea, postul şi pomana. În decursul timpului, "aceste prescrieri au fost atinse de rugina formalismului exterior, sau chiar s-au transformat într-un semn de superioritate socială", a spus Papa.
În Evanghelie Isus îi avertizează însă pe discipoli împotriva tentaţiilor obişnuite care înconjoară aceste fapte pioase atunci când le spune să "săvârşească faptele bune" în secret mai degrabă decât în faţa altora, şi "să nu trâmbiţeze" atunci când dau pomană. Isus îi avertizează de asemenea să nu se roage în faţa altora pentru a atrage atenţia, şi le spune "să nu îşi strâmbe feţele" atunci când postesc, ca să nu fie ca ipocriţii. Ipocriţii, a spus Papa Francisc, "nu ştiu să plângă, au uitat cum se plânge, nu cer darul lacrimilor". Atunci când facem o faptă bună, "aproape instinctiv se naşte în noi dorinţa de a fi stimaţi şi admiraţi pentru această acţiune bună, pentru a scoate din ea o satisfacţie. Isus ne invită să facem aceste fapte fără nicio ostentaţie şi să ne încredem numai în răsplata Tatălui, 'care vede în ascuns'".
"Iubiţi fraţi şi surori, Domnul nu încetează niciodată să aibă milostivire faţă de noi şi vrea să ne ofere încă o dată iertarea Sa, invitându-ne să ne întoarcem la El cu o inimă nouă, purificată de rău, purificată de lacrimi, pentru a lua parte la bucuria Sa." Primirea acestei invitaţii la convertire este mai mult decât un efort uman: "Reconcilierea dintre noi şi Dumnezeu este posibilă graţie milostivirii Tatălui care, din iubire faţă de noi, nu a ezitat să îl jertfească pe Fiul Său Unul Născut. De fapt, Cristos, care era drept şi fără păcat, pentru noi a fost făcut păcat când pe cruce a luat asupra Sa păcatele noastre şi astfel ne-a răscumpărat şi ne-a justificat în faţa lui Dumnezeu."
Papa Francisc şi-a încheiat predica subliniind că la începutul Postului, frazele "Aminteşte că eşti pământ şi în pământ te vei întoarce" şi "Convertiţi-vă şi credeţi în Evanghelie" sunt rostite la distribuirea cenuşii. "Ambele formule constituie o referinţă la adevărul existenţei umane: suntem creaturi limitate, păcătoşi care au mereu nevoie de pocăinţă şi de convertire. Cât de important este să ascultăm şi să primim această chemare în timpul nostru! Invitaţia la convertire este, aşadar, un stimulent de a ne întoarce, aşa cum a făcut fiul din parabolă, în braţele lui Dumnezeu, Tată duios şi milostiv, să plângem în acea îmbrăţişare, să ne încredem în El şi să ne încredinţăm Lui.
Legături:
Textul integral al predicii papale

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 845, Ultimul acces: 2026-07-25 10:54:18

Timp total: 0.04s...

[]:1