Patriarhia: Decizia CC privind ora de religie - "discriminatorie şi umilitoare" (Mediafax.ro)

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Patriarhia: Decizia CC privind ora de religie - "discriminatorie şi umilitoare" (Mediafax.ro)

[2014-11-14]

Patriarhia Română consideră că decizia Curţii Constituţionale (CC), în urma căreia nu ar mai trebui făcută cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie, ci ar trebui făcută o solicitare de cei care vor să studieze disciplina, este "discriminatorie şi umilitoare pentru ora de religie".
"Patriarhia Română ia act cu mâhnire de decizia Curţii Constituţionale a României, discriminatorie şi umilitoare pentru ora de religie. Nu comentăm acum contextul sau împrejurările în care a fost luată această decizie, ci aşteptăm publicarea motivaţiei acestei decizii", spune instituţia, într-un comunicat.
Totuşi, conducerea Bisericii Ortodoxe Române (BOR) apreciază că "o majoritate a Curţii Constituţionale, neprecizată încă", a cărei motivaţie urmează a fi cunoscută "oficial", după publicarea deciziei în Monitorul Oficial, "a schimbat jurisprudenţa existentă într-un mod surprinzător şi contrar tradiţiei constituţionale şi legislative a României de până la acest moment".
"Astfel, decizia Curţii Constituţionale induce ideea solicitării în scris de către părinţi a studierii religiei de către copiii lor în şcolile de stat", spune Patriarhia.
De asemenea, reprezentanţii BOR arată că "în cazul unei alte speţe cu acelaşi reclamant şi având acelaşi obiect, Curtea Constituţională a României, prin decizia nr. 306/2012, a respins aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate fără nicio opinie separată".
Ei fac referire la sesizarea lui Emil Moise, reclamant şi în cazul de faţă, privind dispoziţiile art. 9 alin. (1) şi (2) din Legea învăţământului nr. 84/1995, cât şi ale art. 18 alin. (1) şi (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.
"Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea. La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz situaţia şcolară se încheie fără această disciplină. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină", prevede articolul 9, alineatele 1 şi 2 din Legea 84/1995.
Articolul 18 din Legea educaţiei cuprinde aceleaşi prevederi, precum şi că "elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii".
Sesizarea de atunci privind aceste articole a fost respinsă de CC.
"Considerăm că, în lipsa oricărei modificări legislative sau constituţionale în domeniu de la ultima hotărâre având acelaşi obiect, schimbarea radicală a jurisprudenţei Curţii Constituţionale constituie o substituire a acesteia în activitatea legiuitorului, renunţând la modelul deja consacrat în România", spune Patriarhia.
Potrivit Patriarhiei, decizia de miercuri a Curţii Constituţionale "transferă responsabilitatea de decizie asupra părinţilor doar în cazul orei de religie, nu şi al altor discipline şcolare".
"Este evident că se încearcă descurajarea participării elevilor la ora de religie prin măsuri birocratice excesive pentru majoritatea părinţilor acestora, favorizând, în schimb, o minoritate care nu acceptă ora de religie, deşi învăţământul religios este garantat de Constituţie. (...) Desigur, Biserica nu poate contesta juridic în România această decizie, dar ea nu se lasă intimidată şi descurajată, ci va intensifica atenţia şi acţiunea ei pe diferite planuri pentru apărarea şi promovarea valorilor credinţei creştine în societatea românească de azi, agresată sistematic de secularismul antireligios, sub pretextul apărării libertăţii de conştiinţă", se mai spune în comunicat.
Reprezentanţii Patriarhiei mai spun că, în mai multe ţări ale Uniunii Europene, precum Austria, Cipru, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Malta, "este asumată o perspectivă similară cu cea precizată în legislaţia românească în care religia este disciplină obligatorie, predată confesional, cu posibilitatea de a nu participa, la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor".
CC a decis, miercuri, că obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie, prevăzută în Legea educaţiei, este neconstituţională, oficiali ai Curţii precizând că, urmare a hotărârii, o astfel de solicitare va trebui făcută doar de cei care vor să studieze disciplina.
"Religia face parte din planul cadru. Până acum, elevul major, părintele sau tutorele trebuiau să facă o cerere pentru a nu participa la cursurile acestei discipline. În urma deciziei de astăzi (miercuri - n.r.), s-a stabilit că trebuie să spui când vrei să participi la cursurile de Religie, nu să spui când nu vrei. Astfel, s-a decis că aceste cereri vor fi completate doar de cei care vor să facă religia", au precizat, pentru MEDIAFAX, oficiali din cadrul Curţii Consituţionale.
Prin decizia de miercuri, judecătorii CC au stabilit că prevederile articolului 9 alineatul (2) din Legea învăţământului numărul 84/1995 şi cele ale articolului 18 alineatul (2) teza întâi din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt neconstituţionale.
Primul articol de lege prevede: "La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz situaţia şcolară se încheie fără această disciplină. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină".
Acelaşi aspect îl are în vedere şi articolul 18 alineatul (2) teza întâi din Legea educaţiei naţionale: "La solicitarea scrisă a elevului major, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină".
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională a admis, cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile celor două articole de lege sunt neconstituţionale.
Această excepţie de noconstituţionalitate a fost ridicată de profesorul Emil Moise, într-un dosar civil aflat pe rolul Judecătoriei Buzău, în care acesta a dat în judecată Liceul de Artă "Margareta Sterian" din Buzău.
În august 2006, acelaşi Emil Moise cerea preşedintelui Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) să dispună "anularea situaţiei discriminatorii create prin prezenţa obstinantă a simbolurilor religioase în holurile, cancelariile şi sălile de clasă - în afara orei facultative de Religie - ale Liceului de artă Margareta Sterian din Buzău", unde învaţă fiica sa, Teodora Moise, cât şi în toate unităţile publice de învăţământ din judeţul Buzău.
Moise susţinea atunci că predarea religiei în instituţiile de învăţământ publice "constituie o discriminare împotriva persoanelor agnostice sau de altă confesiune decât aceea căreia îi aparţin simbolurile religioase (...) şi o încălcare a dreptului fundamental la egalitatea de şanse, deoarece prin acceptarea simbolurilor religioase unităţile publice îşi asumă transmiterea (inclusiv) a valorilor de inferiorizare a femeilor, practicate de religia respective
Autor: Roxana Alexe

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 812, Ultimul acces: 2026-07-19 19:59:13

Timp total: 0.03s...

[1]:1