Episcop bogat, cu pomană de la stat. Cum întregeşte Băcăuanul imperiul financiar al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei (Adevarul.ro)

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Episcop bogat, cu pomană de la stat. Cum întregeşte Băcăuanul imperiul financiar al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei (Adevarul.ro)

[2014-06-18]

Unul dintre cei mai influenţi clerici ai Bisericii Ortodoxe Române, Ioachim Băcăuanul, şeful Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, a transformat o clădire de patrimoniu într-o simplă anexă pentru a putea obţine de la Primăria Bacău o finanţare consistentă din bani publici.
Oficialii Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului au cumpărat în vara lui 2013 una dintre cele mai frumoase clădiri de patrimoniu din oraşul lui Bacovia. Este vorba despre Casa Sterian, decretată de legiuitori monument istoric de importanţă naţională, aflată în zona gării municipiului Bacău, pe strada Mihai Eminescu, la numărul 10. Preasfinţitul Ioachim, conducătorul instituţiei de cult, a anunţat că intenţionează să mute acolo, de la Roman la Bacău, sediul administrativ al arhiepiscopiei.
Problema este că imobilul se află într-o accentuată stare de degradare şi că este nevoie de o investiţie de câteva sute de mii de lei pentru renovare. Deşi a cheltuit din fondurile arhiepiscopiei o sumă uriaşă pentru achiziţionarea clădirii – 250.000 de euro, Preasfinţitul Ioachim (foto stânga jos, alături de Patriarhul Daniel) nu se arată dispus să mai aloce bani şi pentru reparaţii.
Din acest motiv, a apelat la şeful Primăriei Bacău, liberalul Romeo Stavarache, care s-a arătat dispus să-l sprijine şi inclusiv să depăşească barierele legislative care împiedicau, în prima fază, alocarea de bani de la bugetul local.
Cum au găsit edilii băcăuanu supapa legală
Practic, Consiliul Local Bacău nu putea să aprobe finanţarea din fonduri publice pentru o entitate juridică aflată pe raza judeţului Neamţ. Ca să rezolve problema, Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului a încheiat, pe data de 16 ianuarie 2014, un contract de comodat cu Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, aflată la doar câteva sute de metri distanţă de Casa Sterian.
Conform actului notarial, clădirea de patrimoniu a fost transformată într-o simplă anexă a parohiei. La scurt timp, în luna martie 2014, municipalitatea din Bacău a alocat, printr-o hotărâre de consiliu local, suma de 430.000 de lei drept finanţare pentru Parohia „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, cu menţiunea „amenajare anexă“.
Demn de menţionat este că acelaşi consiliu local a alocat o finanţare similară, în valoare de 280.000 de lei, parohiei mai sus-menţionate încă din toamna anului 2013, atunci când contractul de comodat nu fusese încă parafat. „O primărie poate finanţa numai organizaţii care îşi iau sediul în localitate.
Ei au făcut acest artificiu pentru a eluda legea. Scopul contractului între arhiepiscopie şi parohie este evident, acela de a obţine bani publici“, a explicat conferenţiarul universitar Toader Toma, profesor de drept administrativ la Universitatea „George Bacovia“ din Bacău şi la Institutul „Ştefan Lupaşcu“ din Iaşi. Preotul paroh al Bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, Ioan Chiribău, a dat o replică vagă: „Ajung diseară târziu în Bacău. După ora 8.00. Nu răspund prin telefon“. Purtătorul de cuvânt ar Arhieposcopiei Romanului şi Bacăului, preotul Constantin Gherasim, a refuzat să prezinte ziariştilor de la „Adevărul“ orice punct de vedere, „indiferent de subiect“.
„Fiind un imobil cu o valoare de patrimoniu inestimabilă, Primăria municipiului Bacău sprijină eforturile de reabilitare a Casei Sterian, în baza Legii 350/2005. Interesul comun este acela de a reda publicului acest imobil cu o unicitate aparte, incontestabilă“, a precizat Ionuţ Tomescu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Bacău.
Arhitectul Catedrelei Mântuirii Neamului, „gaură” de 100.000 de euro
Viitorul sediu al arhiepiscopiei a fost construit, în jurul anului 1920, de către renumitul arhitect băcăuan George Sterian. A fost naţionalizat în timpul regimului comunist şi a servit, printre altele, drept sediu al Notariatului de Stat. După 1989, clădirea a fost preluată de Termloc, firma care administra spaţiul locativ al oraşului.
În 2010, casa Sterian (foto jos) a fost scoasă la vânzare, iar Consiliul Local şi Consiliul Judeţean Bacău au refuzat să-şi exercite dreptul de preemţiune. În mai 2010, Casa Sterian a fost cumpărată cu preţul de 350.000 de euro de către firma Vanel Exim, al cărui administrator, arhitectul Constantin Amâiei, a câştigat în acelaşi an contractul de proiectare a Catedralei Mântuirii Neamului din Capitală. În iulie 2013, a fost cedată arhiepiscopiei, cu 100.000 de euro mai ieftin. „Am luat-o cu 350.000 de euro şi am dat-o Arhiepiscopiei cu 250.000. A mai scăzut şi piaţa, nu s-a putut mai mult. Casa este reabilitată acum după proiectul firmei noastre, puţin modificat“, a precizat arhitectul Constantin Amâiei.
Bilanţ contabil „timid” al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului
Potrivit ultimului bilanţul contabil al Arhiepiscopiei, veniturile înregistrate în 2013 au fost de 10,36 milioane de lei, cheltuielile de 10,2 milioane de lei, iar profitul net de 144.729 de lei. Instituţia de cult declara pentru 2012, un venit de 9,7 milioane, iar pentru 2011 - 8,5 milioane de lei. Pe de altă parte, numai din afacerea cu lumânări produse la fabrica proprie, ar aduce anual în conturile Arhiepiscopiei, conform calculelor „Adevărul“, în jur de 25 de milioane de lei.
Afacerile imperiului financiar Mitropolia Moldovei şi Bucovinei
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei (MMB) n-a încheiat niciodată pe minus bilanţul contabil în ultimii 15 ani. Ba, mai mult, a reuşit de fiecare dată să realizeze un excedent financiar substanţial mai mare decât cel estimat iniţial. Potrivit documentelor depuse la Ministerul Finanţelor, MMB a obţinut în 2013 venituri totale de 50,8 milioane de lei şi un plus contabil de 6,2 milioane de lei. Ţinta departamentului economic a instituţiei de cult a fost un venit de 54 de milioane de lei şi un excedent mai mic, de 3,8 milioane de lei.
Cea mai mare avere, în vremea PF Daniel
Ultimul bilanţ financiar al MMB arată că activităţile economice desfăşurate pe raza celor şase judeţe arondate (Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui, Neamţ şi Bacău) sunt înfloritoare. Comparativ cu 2012, excedentul este cu 2 milioane de lei mai mare. De altfel, Mitropolia Moldovei este una dintre puţinele entităţi juridice din regiune care au reuşit să treacă cu bilanţ pozitiv peste anii grei ai crizei financiare.
Pentru 2011, a raportat la Fisc un excedent financiar de 1,86 milioane de lei, cel mai mic din ultimii 15 ani. Recordul a fost realizat în 1999, când la conducerea MMB se afla actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. La vremea respectivă, Înaltpreafericitul Daniel declara active totale de 263,2 milioane lei şi un excedent de 36,6 milioane lei.
Pentru că instituţiile de cult sunt scutite de statul român de plata impozitului de venit, nu se poate vorbi, în cazul MMB, în termeni de „profit“ despre diferenţa dintre cheltuieli şi venituri. Dată fiind excepţia financiar-contabilă, MMB desfăşoară două tipuri de activităţi: fără scop patrimonial (donaţii, asistenţă socială) şi economic. Potrivit datelor care pot fi consultate pe mfinante.ro, activităţile fără scop patrimonial produc deficit, care este acoperit, însă, din cele economice.
În topul celor mai mari angajatori din regiune
Pentru anul 2013, Mitropolia Moldovei a raportat „un buget total al operei filantropice cuantificabile“, echivalentul activităţilor fără scop patrimonial, de 13,1 milioane de lei. „De diferitele forme de întrajutorare au beneficiat un număr de 157.149 persoane şi, respectiv, mai multe unităţi de cult din Eparhie“, a precizat Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al MMB. Defalcat, ar fi vorba despre 5,87 de milioane de lei cheltuiţi pentru „servicii de tip cantină socială, centru de zi, beneficii financiare şi materiale, hrană pentru pelerinii de la hramul Sfintei Parascheva şi altele“.
Alţi 5,4 milioane de lei s-au cheltuit la nivelul entităţilor din teritoriu pe „servicii sociale primare şi specializate pentru 17.116 de beneficiari“, iar 3,9 milioane de lei au fost alocaţi „pentru sprijinirea preotului din parohiile defavorizate, a familiei preotului în dificultate şi a unităţilor de cult cu obiective în construcţie“.
Pe de altă parte, activităţile economice au adus în 2013 Mitropoliei Moldovei venituri de aproximativ 40 de milioane de lei şi un excedent de 7,1 milioane de lei.
Cu cei 489 de salariaţi raportaţi pentru activităţile fără scop patrimonial şi cei 47 de angajaţi la capitolul „economic“, Mitropolia Moldovei se regăseşte printre primii 20 de angajatori din regiune.
Mitropolia Moldovei poate fi descrisă în momentul de faţă în termenii unui mic imperiu financiar, construit cu paşi mărunţi de primul cleric al BOR, Daniel Ciubotea, şi stabilizat de actualul mitropolit de la Iaşi, Teofan Savu. Înalpreasfinţitul Daniel a condus mitropolia între 1990 şi 2007, perioadă în care s-a concentrat, alături de episcopii subordonaţi, pe acapararea unor suprafeţe de teren uriaşe şi a numeroase clădiri, extrem de bine cotate imobiliar.
Pădurea şi terenurile agricole asigură grosul veniturilor
Numai pădurile şi terenurile agricole retrocedate bisericii în cele şase judeţe ale Moldovei se întind pe zeci de mii de hectare, iar valoarea lor, ca şi a celorlalte proprietăţi imobiliare din patrimoniu, este greu de estimat în echivalent bănesc. De altfel, părintele Constantin Sturzu, oficialul MMB de la Iaşi, admite că veniturile principale vin din exploatarea terenurilor agricole şi forestiere deţinute.
La începutul anilor 2000, biserica a obţinut titluri de proprietate pe raza Ocolului Silvic Târgu Neamţ pe o suprafaţă de 9.615 hectare de pădure. Cu aceeaşi ocazie, mitropolia a mai primit sediul Ocolului Silvic Târgu Neamţ, sediul de brigadă silvică de la Mănăstirea Neamţ, cantonul silvic de locuit de la pepiniera silvică Dumbrava, cantonul silvic de locuit de la Cărbuna, cantonul cu etaj de la Mănăstirea Neamţ, sediul de brigadă silvică de la Secu şi cabana forestieră Secu.
Preoţii au mai obţinut şi celebra cabană de vânătoare a lui Ceauşescu de la Nemţişor, unde se organizează petreceri private, împreună cu alte trei cabane şi chioşcul de vânătoare. Tot în judeţul Neamţ, în staţiunea Durău, mitropolia deţine un hotel, numit „Casa Pelerinul“, şi alte şase vile pentru servicii de cazare independente de mănăstire.
La Miclăuşeni, undeva după graniţa între Neamţ şi Iaşi, mitropolia a dobândit în 2001 şi un castel, lăsat moştenire de ultima supravieţuitoare a familiei Sturdza. La Nemţişor, biserica exploatează o fabrică de cherestea de dimensiuni apreciabile.
ÎPS Pimen şi cele 192.000 de hectare de pădure
În judeţul Suceava, este de notorietate procesul de revendicare iniţiat încă din anul 2001 de Înaltpreasfinţitul Pimen, pentru 192.000 de hectare de pădure, care ar avea o valoare de câteva miliarde euro. Statul român a fost dat în judecată prin intermediul unui Fond Bisericesc Ortodox al Bucovinei, iar clericul de la şefia Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor spune că exploatarea pădurii ar fi singura şansă de întreţinere a celebrelor mănăstiri din Bucovina. Procesul nu este finalizat încă, dar instituţia de cult exploatează deja 15.000 de hectare de pădure obţinute pe raza judeţului.
Un alt proces cu cântec, în numele unui ONG fantomă creat la Iaşi, a fost iniţiat în 2004 de biserică şi a vizat obţinerea uneia dintre cele mai frumoase clădiri de epocă din Iaşi, Castelul Sturdza, situat în Copou, pe strada Lascăr Catargi, şi a terenului aferent, de 6.000 de metri pătraţi. Proprietatea, evaluată la 7 milioane de euro, care servea drept sediu pentru TVR Iaşi, a fost cedată de statul român solicitantului, Societatea Ortodoxă a Femeilor din România, în 2007. Cei de la TVR plătesc acum chirie către MMB pentru unul dintre corpurile clădirii, iar instituţia de cult a deschis acolo şcoala pentru clasele I-V „Varlaam Mitropolitul“, una dintre cele mai scumpe instituţii de învăţământ privat din Iaşi.
Mitropolia a mai dezvoltat în Iaşi o reţea consistentă de unităţi de cazare, plus Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“. Biserica mai deţine un hotel în centrul oraşului, în cadrul Institutului Ecumenic „Sf. Nicolae“. Administrează numeroase brutării, şase cantine sociale, complexul „Albina“, fabrica proprie de lumânări şi tămâie, precu şi tipografia „Albina“, unde se tipăreşte ziarul „Lumina“ şi alte publicaţii locale.
Centrul medical „Providenţa“ este unul dintre cele mai moderne din Moldova. Aici funcţionează secţii de chirurgie, medicină internă, oftamologie, ginecologie, precum şi o bază de tratament balneo-fizioterapie. MMB a mai ridicat un centru de conferinţe, care a fost construit între 1999 şi 2005 cu fonduri de la Guvern şi donatori. Şi magazinul virtual www.magazin.mmb.ro aduce importante venituri din vânzarea de icoane, cruci, mobilier bisericesc, tămâie, cărţi şi CD-uri. MMB deţine şi publicaţia „Candela Moldovei“.
În ciuda bilanţului economic înfloritor, MMB solicită permanent bani de la Guvern şi de la Primăria Iaşi. Anual, Consiliul Local Iaşi alocă, în medie, 1,5 milioane de lei pentru construcţia sau renovarea a zeci de lăcaşe de cult.
Mitropolia Moldovei, perla coroanei Patriarhiei
Toate unităţile administrative ale Bisericii Ortodoxe Române desfăşoară activităţi economice similare cu cele ale Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, dar datele financiare arată că Preafericitul Daniel a implementat la Iaşi un model de management greu de egalat. Datele unui raport comparativ pentru 2010 arată că doar Patriarhia Română are încasări mai mari decât MMB, 68 de milioane de lei, comparativ cu 48,5 de milioane de lei.
În acelaşi top, Arhiepiscopia Tomisului a raportat la ANAF venituri de 43 de milioane de lei, iar Arhiepiscopia Ortodoxă de Cluj de doar 6,5 milioane de lei. Câţiva clerici-administratori au obţinut venituri din activităţi care pot fi considerate „exotice“. În 2010, Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba Iulia, condusă de Andrei Andreicuţ, era acţionar cu 3,63% la societatea Prodcomplex SA Târgu Mureş, cu obiect de activitate în domeniul fabricării plăcilor, tuburilor şi profilelor din material plastic. Ulterior, firma a fost delistată de pe bursă.
Per total, cifra de afaceri a Bisericii Ortodoxe Române depăşeşte 3 miliarde euro, potrivit unei investigaţii a televiziunii publice făcute în 2011. Numai valoarea celor aproximativ 35.000 de hectare de pădure şi 40.000 de hectare de teren arabil deţinute se ridică la 420 de milioane de euro. În plus, BOR are pachete de acţiuni la peste 15 companii din sectorul hotelier, energetic, producţie de vase de uz casnic, fabrici de cherestea, construcţii, agricultură, firme de transport, edituri, tipografii şi peste 25 de licenţe de radio şi TV.
Ioachim Băcăuanul, omul de încredere al Patriarhului Daniel
Preasfinţitul din fruntea Episcopiei Romanului şi Bacăului conduce din anul 2000 unitatea administrativ-teritorială aflată în subordinea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Având titulatura de episcop vicar, PS Ioachim este un apropiat al Preafericitului Daniel, care l-a numit secretar personal încă din 1990, imediat după ce actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române a ajuns Mitropolit al Moldovei. Principala operă a lui Ioachim Băcăuanul (60 de ani) este Catedrala „Înălţarea Domnului“ din Bacău, o construcţie gigantică care a înghiţit până acum 12 milioane de euro, majoritatea din fonduri publice, şi care ar mai avea nevoie de încă 4 milioane de euro până a fi finalizată.
Teofan, mână de fier
Înlocuitorul lui Daniel Ciobotea la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei este Teofan Savu (54 de ani), pe numele de mirean Dumitru Savu. A preluat conducerea unităţii administrative cu sediul la Iaşi în anul 2008. Anterior, între 2000 şi 2008, a fost arhiepiscop ortodox al Craiovei şi mitropolit al Olteniei. Voci din interiorul MMB afirmă că Înalpreasfinţitul Teofan conduce cu mână de fier, pe linia impusă de predecesorul său. Şi-ar fi creat chiar antipatii în rândul înalţilor clerici din Arhiepiscopia Iaşilor din cauza stilului mai „rece“ decât cel al Preafericitului Daniel.
de Cezar Pădurariu, Olimpia Filip, Mircea Merticariu

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 522, Ultimul acces: 2026-07-29 00:00:01

Timp total: 0.03s...

[1]:1