© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Recensământul, despre structura confesională a României (România liberă)[2013-07-25]Ca și în cazul structurii etnice, calitatea informațiilor furnizate de recensământul din 2011 despre structura confesională este inferioară celor anterioare, datorită ponderii exagerat de mari a persoanelor pentru care lipsește informația respectivă, drept consecință a faptului că 1,18 milioane de persoane au fost recenzate indirect (nu au fost vizitate de către recenzori în perioada de recenzare).Din datele prezentate rezultă că acestora li s-au adăugat cam 80.000 de persoane care au refuzat să‑și declare apartenența religioasă; în final, 6,3% din populația stabilă figurează la rubrica informație nedisponibilă, ceea ce reprezintă un grad de aproximare considerabil. Dacă facem abstracție de aceas-tă caracteristică a recensământului din 2011, am putea avea impresia că ponderea creștinilor ortodocși ar fi scăzut, de la 86,8% (în 2002) la 81,0%. Dacă însă ne raportăm la numărul celor care și-au declarat apartenența, obținem o proporție de 86,5%, foarte apropiată de cea înregistrată în urmă cu zece ani. Scăderea în cifre absolute a credincioșilor ortodocși (de 2,5 milioane) se datorează în cea mai mare parte scăderii generale a populației României. Celelalte culte au scăzut și ele în cifre absolute, dar și-au menținut, în linii mari, ponderile deținute în 2002, cu mici excepții. Singura creștere se înregistrează în dreptul religiei penticostale, care a crescut atât în cifre absolute, cât și ca pondere. Cea mai importantă scădere, de peste 40.000 de persoane, o înregistrează biserica greco-catolică. Cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat în județele Alba (unde greco-catolicii au scăzut de la 3,6% la 2,6% din populație) și Cluj (de la 4,3% la 3,4%). Episcopul greco-catolic de Oradea a contestat rezultatele acestui recensământ. Dintre argumentele prezentate, mi se pare consistent cel referitor la diferența dintre datele provizorii (prezentate în august 2012) și cele finale. Rezultatele provizorii, care aveau în vedere doar 19 milioane de persoane recenzate, înregistraseră 160.000 greco-catolici, număr ce a fost diminuat în datele finale cu 10.000. Ar trebui însă remarcat că scăderi similare s‑au înregistrat și în cazul cultelor adventist de ziua a șaptea și baptist. Cred că, în această privință, INS ar trebui să furnizeze o explicație plauzibilă. În rest, neregulile punctuale legate de munca recenzorilor sunt greu de verificat acum. Un fenomen important este creșterea ponderii persoanelor care se declară atee sau fără religie. În 1992 s-au înregistrat 1.018 atei și 2.410 persoane fără religie; în 2002, numărul ateilor crescuse la 8524, iar al celor fără religie la 12.825; în 2011 înregistrăm 20.743 atei și 18.917 persoane fără religie. În total, cele două categorii însumează acum 0,2% din totalul populației care și-a declarat apartenența religioasă. Cifrele sunt, oricum, extrem de mici comparativ cu cele înregistrate în restul Europei. Conform CIA The World Fact Book and International Religious Freedom Report (2012), în întreaga Europă ponderea persoanelor fără apartenență religioasă este 18,2%, iar în Europa de Sud-Est (cea mai religioasă subregiune) 2,5%. Putem, pe baza datelor furnizate de recensământul din 2012, să afirmăm că suntem cea mai religioasă țară europeană. Acest lucru fusese deja constatat la nivelul opiniilor. În cadrul unui sondaj Eurobarometru din 2010, 92% din români își exprimau convingerea că există un Dumnezeu, fiind depășiți doar de către turci și maltezi (94%). Media Uniunii Europene era de 51%, la cealaltă extremă situându-se cehii (16%), estonienii și suedezii (18%). Faptul că 8% din români nu cred în existența lui Dumnezeu, dar mai puțin de 1% se declară fără religie sau atei, trebuie explicat prin diferența dintre practica și convingerea religioasă. Probabil, mulți români se declară creștini pentru că sunt botezați, chiar dacă nu aderă la valorile religioase. Ar mai fi de luat în calcul forța de constrângere a unei norme sociale extrem de puternice. E mai ușor să te declari necredincios într-un sondaj de opinie anonim decât într-un recensământ în care ți se înregistrează toate datele personale. De notat că evoluția ascendentă a ponderii celor care-și asumă convingeri atee sau nereligioase indică faptul că norma respectivă este din ce în ce mai puțin constrângătoare. Mircea Kivu este sociolog Sursa: www.Culte.ro Contor Accesări: 734, Ultimul acces: 2026-07-29 20:02:13
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
