© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Cele mai frumoase mănăstiri din Oltenia (Yahoo News)[2013-07-25]Sunt lăcașuri ridicate deopotrivă de domnitori și de oameni simpli care au simțit că trebuie să îi mulțumească lui Dumnezeu prin ceva măreț. Astăzi, vă prezentăm cele mai frumoasă mânăstiri din Oltenia.Mânăstirea Polovragi Mănăstirea se află pe șoseaua dintre orașele Târgu Jiu și Râmnicu Vâlcea. Frumusețea lăcașului este anunțată de o superbă poartă masivă din lemn, sculptată excepțional și acoperită cu șindrilă. Biserica actuală datează de la mijlocul secolului al XVII-lea. Lăcașul a fost restaurat în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, când i-a fost înălțată turla și i-a fost adăugat un pridvor în stil brâncovenesc. Biserica mânăstirii, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este ridicată în stil bizantin. În interior, se află o capodoperă a sculpturii românești în lemn, catapeteasma făcută din lemn de tei. Pictura bizantină din interior a fost executată la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea. În incinta mânăstirii poate fi vizitat și un muzeu bisericesc. Schitul Iezer Situat la nord de satul Cheia, în apropierea stațiunii Băile Olănești, Iezer este unul dintre cele mai izolate schituri din România. Primii ctitori ai lăcașului au fost Radu cel Mare și fiul său, Mircea cel Bătrân. Schitul degradat în timp a fost refăcut, în 1559. După acest moment, aici s-au stabilit peste 300 de călugări. Biserica pe care o vedem astăzi a fost ridicată, pe la începutul secolului al XVIII-lea, de episcopul Ilarion și schimonahul Antonie. Acesta din urmă a fost un negustor care, ajuns la vârsta de 64 de ani, a decis să își înceapă viața monahală. Acum, la schit, trăiește o obște de măicuțe, care au grijă exemplar de toate corpurile și de grădina schitului. Mânăstirea Tismana Lăcașul se află la aproximativ 30 de kilometri de Târgu Jiu. Grigore Alexandrescu a numit-o "cea mai veche și mai măreață dintre mânăstirile de peste Olt), iar George Coșbuc a socotit-o un "măreț cuib al Basarabilor", pentru ca Alexandru Vlahuță să o socotească "o lume de închipuiri, de basme". Lăcașul a fost ctitorit în secolul al XIV-lea, cu sprijinul domnitorilor Radu I, Dan I și Mircea cel Bătrân. Mânăstirea se află pe un vârf de stâncă, iar în imediata apropiere să află o cascadă înaltă de 40 de metri. Celebrul călător diaconul Paul de Alep, împreună cu Patriarhul Macarie al Antiohiei au vizitat mănăstirea Tismana în iulie 1657 și menționează în cartea sa, scrisă în limba arabă, Note de călătorie, printre altele: într-adevăr, ea nu mai are seamăn nici în această țară, nici în alta, prin frumusețea locului și a așezării, prin mulțimea apelor sale și întărirea pe care o are, ajutată și de ocrotirea zidurilor sale înconjurătoare. Mânăstirea Lainici Lăcașul se află la 32 de kilometri de Târgu Jiu și la 25 de kilometri de Petroșani, pe Defileul Jiului, fiind una dintre cele mai mari mânăstiri de călugări din România. Schitul ridicat aici a fost distrus în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, din ordinul împărătesei Mariei Tereza. Schitul a fost distrus deși nu se afla pe teritoriul austro-ungar, fiind la câțiva kilometri de graniță. Schitul a fost refăcut la începutul secolului al XIX-lea de un grup de boieri olteni. Mânăstirea Cozia Este o ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, ridicată pe malul râului Olt în secolul al XIV-lea. Unele picturi datează tocmai de la finalul acelui secol. Ansamblul Cozia este considerat monument istoric și a beneficiat de mai multe renovări de-a lungul timpului. Ultima s-a produs chiar în perioada comunistă, între 1958 și 1959, la intervenția patriarhului de atunci, Justinian Marina. O perioadă neplăcută din istoria mânăstirii este cea dintre 1879 și 1893, când autoritățile au transformat-o în pușcărie, decizia blamată de Mihai Eminescu într-un articol cu ton extrem de acid publicat în ziarul Timpul. Mânăstirea dintr-un lemn Aflată la circa 25 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, mănăstirea a fost ridicată în secolul XVI, din lemnul obținut de la un singur stejar. Bisericuța din lemn este lucrată din bârne groase, încheiate în coadă de rândunică. Sursa: www.Culte.ro Contor Accesări: 756, Ultimul acces: 2026-07-29 20:27:28
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
