Precizări cu privire la demersurile legate de modificarea Constituţiei României

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Precizări cu privire la demersurile legate de modificarea Constituţiei României

[2013-06-20]

În urma analizării documentelor şi dezbaterilor pe tema modificărilor constituţionale şi a observării unor presiuni aparţinând Bisericii Ortodoxe Române, Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea face următoarele precizări:
Ne aşteptăm ca modificările Constituţionale să nu afecteze neutralitatea Statului Român faţă de orice credinţă religioasă şi egalitatea tuturor cultelor în faţa Statului Român prin introducerea de prevederi specifice începutului secolului trecut şi inadecvate timpului modern.
Ne aşteptăm ca modificările Constituţionale să nu forţeze istoria reală şi să nu ofere recunoaştere doar unui anumit cult recunoscut de Statul Român în timp ce alte 17 culte sunt trecute la categoria "alte culte"
Ne aşteptăm ca noua Constituţie să se adreseze tuturor românilor în mod egal, fără discriminare, şi reflectând condiţii religioase, politice, economico-sociale, etnice şi instituţionale moderne şi actuale.
Ne aşteptăm ca modificările Constituţionale să reflecte evoluţia Statului Român în contextul integrării europene şi al realităţilor secolului XXI;
Ne aşteptăm ca modificările Constituţionale să realizeze modernizarea Statului Român şi nu ancorarea lui în dorinţe şi atitudini vădit discriminatorii;
În acord cu aceste aşteptări legitime,
Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea respinge menţionarea nominală, exclusivă, doar a Bisericii Ortodoxe Române în cadrul recunoaşterii rolului şi importanţei cultelor religioase în istoria naţională a României şi în modernizarea sa, considerând această menţionare exclusivă o adăugire inutilă, discriminatorie şi jignitoare pentru celelalte 17 culte religioase cu statut egal în faţa Statului Român fiind în consecinţă inadecvată pentru apariţia într-un text al unei Constituţii moderne.
Dacă totuşi se doreşte menţinerea acestui amendament, credem că o variantă modernă, adecvată, nediscriminatorie ar fi următoarea: „România recunoaşte rolul istoric în constituirea şi modernizarea statului român al TUTUROR cultelor religioase, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale.”
Menţionarea nominală, exclusivă, doar a Bisericii Ortodoxe Române afectează egalitatea cultelor, oferind întâietate şi recunoaştere doar unuia dintre cele 18 culte cu statut egal recunoscute de Statul Român. Practic un cult religios devenine mai egal decât celelalte 17, ştirbind principiile statului neutru faţă de orice credinţă religioasă.
Menţionarea nominală, exclusivă, doar a Bisericii Ortodoxe Române se concretizează într-o discriminare făţişă a celorlalte culte, oferind un statut special, favorizant pentru Biserica Ortodoxă Română în raport cu alte culte ceea ce aduce atingerii principiului egalităţii şi nediscriminării.
Menţionarea nominală, exclusivă, doar a Bisericii Ortodoxe Române afectează neutralitatea Statului Român evidenţiindu-se un tratament discriminatoriu, favorizant pentru Biserica Ortodoxă în timp ce toate celelalte 17 culte sunt trecute la categoria inferioară de "alte culte"
Menţionarea nominală, exclusivă, doar a Bisericii Ortodoxe Române crează premizele viitoare ale transformării României într-un stat fundamentalist ortodox şi afectează separarea dintre Biserică şi Stat.
Menţionarea nominală doar a Bisericii Ortodoxe Române contrazice dorinţa publică a politicienilor români de a realiza o Constituţie modernă în acord cu noile realităţi naţionale şi internaţionale.
Perioada modernă ne îndeamnă la mai mult echilibru şi la recunoaşterea rolului tuturor credinţelor religioase şi chiar a altor ideologii la dezvoltarea socială, la implicarea în problemele actuale, de modernizare a Statului Român, de sprijin la nivel internaţional, de îmbunătăţire a serviciilor sociale, de libertate religioasă sau educaţionale.
În timp ce doar Biserica Ortodoxă Română este considerată ca având un rol atât de excepţional încât doar ea merită menţionarea nominală, realizându-se astfel o discriminare făţişă, istoria reală şi evidenţele actuale cu privire la modernizarea Statului Român ne îndeamnă la vederi ceva mai ponderate.
Este inacceptabilă evitarea recunoaşterii realităţilor istorice şi iniţiativele, acţiunile şi demersurile altor culte, altele decât cel ortodox la dezvoltarea Statului Român, la dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor internaţionale, la câştigarea libertăţii sau al accesului în Uniunea Europeană.
Este inacceptabilă uitarea reprezentanţilor altor culte care au servit România, uneori chiar mai mult decât Biserica Ortodoxă Română, limitată la un spaţiu geografic şi de influenţă restrâns, datorită conexiunilor internaţionale în domenii ca drepturile omului, dezvoltare socială, educaţie, sănatate sau pentru integrarea în structurile europene şi pentru obţinerea de facilităţi internaţionale.
O rescriere a istoriei, fără a ţine cont de evoluţia modernă a Statului Român şi a realităţilor internaţionale prezente ridică mari semne de întrebare cu privire la dorinţa de modernizare, de actualizare a Constituţiei României şi ridică o perspectivă negativă de reactivare a fundamentalismului religios şi a intoleranţei în acest spaţiu european.
O negare a contribuţiei actuale şi viitoare la binele social şi la modernizarea Statului Român a cetăţenilor aparţinând celorlalte 17 culte religioase este o greşeală pe care este bine ca reprezentanţii autorităţilor este bine să o evite.
Principiile libertăţii şi ale nediscriminării depăşesc interesele locale sau politice. Diversitatea religioasă a timpului cere o abordare diferită, bazată pe concepte ca respect, dialog, egalitate şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului.
În acord cu aceste aspecte, Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea face un apel public către toţi factorii politici repsonsabili la decenţă şi maturitate în aprobarea unor modificări discriminatorii, discutabile şi periculoase pentru modernizarea Statului Român şi solicită eliminarea din textul final al elementelor inadecvate unei Constituţii moderne.
Democraţia sănătoasă, modernă, îşi asumă protejarea totală a minorităţilor şi acest lucru îl face începând cu Constituţia. Considerăm că acesta este şi cazul României.
De asemenea, tot în cadrul discuţiilor cu privire la modificarea Constituţiei dar legat de domeniul definirii familiei, Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea, în concordanţă cu imaginea biblică a familiei, susţine amendamentul la articolul 48 alin. (1) din actuala Constituţie a României prin care se precizează că:
„Familia, elementul natural şi fundamental al existenţei şi dezvoltării societăţii, se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor şi beneficiază de sprijin şi ocrotire din partea statului şi a societăţii”.
Credem că toţi oamenii, indiferent de orientarea lor sexuală, sunt iubiţi de Dumnezeu. Nu tolerăm dispreţuirea sau batjocorirea vreunui grup, şi cu atât mai puţin abuzarea lui. Cu toate acestea, Cuvântul lui Dumnezeu care transcende timpul şi cultura nu permite un stil de viaţă homosexual. Opoziţia Bibliei faţă de uniunile/căsătoriile între persoane de acelaşi sex este ancorată în planul de la creaţiune al lui Dumenzeu cu privire la căsătorie (Geneza 1.26-28; 2:20-24), în legea divină (Levitic 18:22; 20:13; 1 Corinteni 6:9-11) şi în confirmarea explicită a unei relaţii maritale permanente, monogame şi heterosexuale de către Isus (Matei 19:4-6).
Înţelepciunea lui Dumnezeu şi binecuvântările Sale să fie asupra tuturor!
Pastor Teodor Huţanu,
Preşedinte Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea din România

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 887, Ultimul acces: 2026-07-28 16:23:10

Timp total: 0.03s...

[]:1