Românii din Serbia cer dreptul la slujbe în limba română[2012-11-14]"Credincioșii români din Valea Timocului se descurcă cum pot, construind biserici pe pământuri private, de multe ori și în case, ceea ce este inacceptabil", spune Alexander Bălan, președintele Uniunii Românilor din Banatul sârbesc.Abuzurile împotriva libertății religioase a celor peste 300 de mii de români din Valea Timocului, încercarea autorităților sârbe de a impune artificial o minoritate vlahă și lipsa dublei cetățenii pentru românii din Valea Timocului și Voivodina s-au numărat printre principalele nemulțumiri sesizate de reprezentanții acestor comunități, în cadrul unei dezbateri organizate la Parlamentul European. "În declarațiile publice ale autorităților de la Belgrad se spune că Serbia are cea mai bună lege pentru minorități, o lege care prevede un maxim de drepturi, în comparație cu legea europeană. În ciuda acestui fapt, noi, minoritatea română din sudul Dunării, nu avem nici măcar un minimum de drepturi. Se vorbește public de prietenia dintre Serbia și România. Noi, românii din Valea Timocului, întrebăm: Unde ne aflăm noi în raport cu prietenia dintre țările noastre vecine? Oare noi, ca minoritate, nu reprezentăm un pod de colaborare?", a declarat președintele Mișcării Democratice a Românilor din Serbia (MDRS), Dimitrie Crăciunovici. Reprezentantul românilor din Valea Timocului a insistat, în acest context, ca legea pentru minorități din Serbia, adoptată în urmă cu trei ani, "să fie pusă în aplicare și pe teritoriul Serbiei de răsărit, și pe teritoriul Voivodinei". Printre drepturile cerute autorităților sârbe se numără introducerea învățământului în limba română în programa școlară, dreptul de a ține slujba în limba română pentru preoții din localitățile românești sau mixte, reprezentare proporțională cu numărul locuitorilor români în organele de conducere locale sau desfășurarea proceselor în limba română atunci când sunt implicați români. Și Alexander Bălan, președintele Uniunii Românilor din Banatul sârbesc, a afirmat că progresul în implementarea memorandumului semnat la Bruxelles de președinții celor două state vecine este "deocamdată inexistent" în ceea ce privește românii timoceni. "Ei nu au dreptul la emisiuni radio sau de televiziune în limba română. Cursuri în limba română există numai în patru sate românești, câte o oră pe săptămână", a declarat Alexander Bălan, care a subliniat că problemele cele mai mari țin de religie. "Biserica Ortodoxă Română este recunoscută numai în regiunea Banatului sârbesc, deci la noi, în Voivodina, și nu în regiunea Timocului, unde există mult mai mulți români. Credincioșii și Biserica Ortodoxă Română se descurcă cum pot, construind biserici pe pământuri private, de multe ori și în case, ceea ce este inacceptabil", susține Alexander Bălan. O nemulțumire generală a românilor din Valea Timocului și Voivodina este și faptul că nu s-au concretizat demersurile pentru a li acorda cetățenie dublă. "Noi suntem românii fără cetățenie română. În Serbia, dublă cetățenie au maghiarii, bulgarii, bosniacii sau croații, numai noi nu", afirmă președintele Uniunii Românilor din Banat. Sursa: www.Culte.ro Contor Accesări: 908, Ultimul acces: 2026-08-15 18:31:38
|
Timp total: 0.03s...
[]:1