Calea Sfinților pelerinaj pe Dealul Patriarhiei[2011-10-25]Moaștele Sf. Ap. Andrei, Sf. Cuvios Dimitrie Basarabov și Sf. Împărați Constantin și Elena așezate spre închinareAutori: LUMINITA CIOBANU, DIANA SCARLAT Mii de credincioși s-au alăturat ieri procesiunii Calea Sfinților, pornind în urma soborului de preoți și înalți ierarhi care purtau Cinstitul Cap al Sf. Apostol Andrei, dar și moaștele Sf. Dimitrie Basarabov și ale Sf. Împărați Constantin și Elena. Sărbătoarea Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (prăznuit anual la 27 octombrie), ale cărui sfinte moaște se păstrează în Catedrala Patriarhală, este de sute de ani un ales popas duhovnicesc pentru credincioși. Anul acesta însă, românii se pot închina cu evlavie la mai multe odoare sfinte, fiindcă ieri a fost adus la București Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României. Racla în care se află moaștele Sf. Ap. Andrei a fost așezată spre închinare, într-un baldachin, pe colina Patriarhiei, acolo unde se găsesc și sfintele moaște ale Cuviosului Dimitrie cel Nou și ale Sfinților Împărați Constantin și Elena. Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, a fost adus ieri dimineață la București, pentru prima oară. Sfintele moaște au fost întâmpinate, pe Aeroportul Internațional Henri Coandă, de o delegație a Bisericii Ortodoxe Române și una a Bisericii Ortodoxe a Greciei, apoi a fost oficiată o slujbă religioasă, în Salonul Oficial al aeroportului. De aici a început procesiunea Calea Sfinților, cu icoana Maicii Domnului Prodromița de la Muntele Athos și Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, până la șantierul Catedralei Mântuirii Neamului, unde sfintele odoare au fost întâmpinate de către Prea Fericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, de înalți ierarhi, preoți, diaconi și mii de credincioși. Procesiunea cu Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei a continuat în București, pe traseul Calea 13 septembrie Piața Constituției Bulevardul Unirii, până la Crucea Brâncovenească de la baza colinei Patriarhiei, unde au fost aduse sfintele moaște ale Cuviosului Dimitrie cel Nou și ale Sfinților Împărați Constantin și Elena, până la podiumul special amenajat în curtea Catedralei Patriarhale. Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei va fi dus spre închinare la Catedrala mitropolitană din Sibiu, unde va ajunge vineri, 28 octombrie, la ora 12:00, cu prilejul proclamării canonizării Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei. Acolo va rămâne până în după-amiaza zilei de 29 octombrie, când va fi dus la Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia, cu prilejul proclamării canonizării Sfântului Ierarh Simeon Ștefan, Mitropolitul Transilvaniei, unde va rămâne până în după-amiaza zilei de 30 octombrie. Sf. Ap. Andrei era originar din Betsaida, era frate cu Simon (Sfântul Apostol Petru), fiind amândoi pescari. Sf. Andrei a trăit în feciorie și i-a fost mai întâi ucenic Sf. Ioan Botezătorul. După Botezul Domnului, în timp ce se afla cu Sf. Ap. Andrei și cu Sf. Ap. Evanghelist Ioan, arătând spre Domnul Iisus Hristos care trecea pe acolo, Sf. Ioan Botezătorul a spus: Iată Mielul lui Dumnezeu! (Ioan 1, 35). Auzind acest cuvânt al învățătorului lor Ioan și Andrei au mers după Hristos. Apoi, cu mare bucurie, Sf. Andrei s-a dus să-i spună și fratelui său Simon: Am găsit pe Mesia! (Ioan 1, 41) și l-a condus la Iisus. De aceea, Sfântul Apostol Andrei este numit și cel dintâi chemat. De atunci, oriunde mergea Domnul, Sf. Ap. Andrei îi era alături, hrănindu-se din izvorul de apă vie al Cuvântului mântuirii. După Învierea Domnului, sorții i-au rânduit să propăvăduiască Sfânta Evanghelie în ținuturile de pe coastele Mării Negre, în Bitinia, Tracia și Grecia (, Tesalia și Ahaia). A dus vestea cea bună a mântuirii pe aceste meleaguri, înfruntând primejdii și boli, persecuții din partea păgânilor. Nu întâmplător, Sf. Ap. Andrei este numit Apostolul românilor. El a fost primul propovăduitor al Evangheliei la strămoșii noștri daco-romani, în Scyția Mică (Dobrogea de azi) și în sudul Basarabiei, creștinismul românesc având, așadar, origine apostolică. La Patras, Sf. Ap. Andrei a fost răstignit, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, dar a primit cu bucurie moartea, binecuvântând credincioșii. Încă de la sfârșitul secolului al II-lea, ziua de 30 noiembrie a fost stabilită ca dată de prăznuire a pătimirii sale. Nu trebuie să uităm totodată că, la București, în Catedrala Patriarhală, se află și moaștele Sf. Dimitrie cel Nou, Basarabov, cel care a intrat în mod special în inima bucureștenilor în anul 1774, când sfintele odoare au fost aduse în orașul de pe Dâmbovița. Cuviosul Părinte Dimitrie s-a născut la sud de Dunăre, la Basarabi, la începutul veacului al XIII-lea. Provenind dintr-o familie săracă, păstorea oile țăranilor. Într-una din zile a călcat pe un cuib acoperit cu ierburi, strivind puișorii care se aflau în el. Profund mâhnit, și-a lăsat desculț, fie vară, fie iarnă, piciorul care zdrobise cuibul. Peste o vreme a decis să îmbrace haina monahală. S-a așezat într-o peșteră săpată în stânca râului Lom, nu departe de satul Basarabi. Aici a trăit în post și rugăciune. Cunoscând dinainte ziua morții sale, s-a întins între două lespezi de piatră unde și-a dat sufletul lui Dumnezeu. La trei veacuri după moartea Sfântului o inundație a dus apele râului până la peșteră. Curentul a ridicat lespezile și a îngropat trupul rămas nestricat în prundiș. După o sută de ani, Sfântul i-a apărut în vis unei fete grav bolnave, spunându-i să-și roage părinții să o ducă pe malul râului ca să-și găsească tămăduirea. Auzind vestea, o mulțime de oameni în frunte cu clericii de la Episcopie s-au dus la locul indicat. Copila s-a vindecat pe loc. În 1774, generalul rus Petru Saltacov a luat sfintele moaște spre a le duce în Rusia, pentru a nu fi profanate de turci. Le-a lăsat la București, la rugămintea boierului Hagi Dimitrie și a mitropolitului Grigore II al Țării Românești. Sursa: www.culte.ro Contor Accesări: 836, Ultimul acces: 2026-08-17 10:50:55
|
Timp total: 0.06s...
[]:1