Eparhia Odessa atacă prima biserica românească din Ucraina[2011-07-27]Un oficial al eparhiei acuză România că are pretenții teritoriale în regiuneAutor: GABRIELA ANTONIU Secretarul de presă al eparhiei Odessa a Bisericii Ortodoxe Ruse a declarat că slujble de la biserica românească din satul ucrainean Hagi-Curda sau Camîșovca nu au nici o putere divină, iar din punct de vedere politic, la mijloc sunt interesele României, care are pretenții teritoriale în regiune, relatează Timpul, preluat de Mediafax. Biserica românească din satul Camîșovca aparține așa-numitei Mitropolii a Basarabiei. Aceasta este situată pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse și noi nu putem recunoaște nici existența acestui locaș, nici slujbele efectuate acolo, care nu au nici o putere divină, a declarat secretarul de presă al eparhiei Odessa a Bisericii Ortodoxe Ruse, protoiereul Andrei Novikov, într-un interviu pentru agenția de știri Regnum, citat de cotidianul Timpul, în ediția electronică de ieri. Din punct de vedere politic, la mijloc sunt interesele României, care are pretenții teritoriale în regiune, a mai spus Novikov, referitor la incidentul care a avut loc la data de 16 iulie, la frontiera româno-ucraineană, atunci când grănicerii ucraineni au reținut un grup de jurnaliști români și reprezentanți ai ONG-urilor, care doreau să participe la sfințirea bisericii din satul ucrainean Camîșovca. Ucraina a fost reclamată la Comisia Europeană cu privire la incidentele de la frontiera moldo-ucraineană, prin care autoritățile ucrainene au încercat să împiedice intrarea în țară a unor cetățeni români ce doreau să participe la sfințirea bisericii ortodoxe într-o zonă cu populație majoritar românească. Demersurile pentru construcția bisericii din Hagi Curda au început încă din 2000, dar au existat multe probleme legate de obținerea avizelor de funcționare și a finanțării. Biserica are hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. La 16 iulie, când a avut loc sfințirea bisericii din Hagi-Curda, două autocare și un microbuz în care se aflau peste 100 de cetățeni români și moldoveni-jurnaliști, studenți, autorități și reprezentanți ai unor ONG-uri-care mergeau în Ucraina, la Camîșovca, unde a fost sfințită prima biserică ortodoxă română din Ucraina, au fost ținute timp de câteva ore în vama moldo-ucraineană Reni. Mai mult, colegei noastre Simona Lazăr și soțului ei Valentin Țigău nu li s-a dat voie să intre în Ucraina, ei având, fără să știe, interdicție de intrare în Ucraina încă din 2009. Pe atunci, ea și Valentin Țigău, care era corespondent al Radio România Actualități, au scris în Jurnalul Național mai multe reportaje culturale din Basarabia de Sud despre intelectuali români, preoți și ansambluri folclorice. N-am crezut că ciclul nostru de reportaje din comunitățile românești sud-basarabene, documentate și scrise în urmă cu doi ani, vor provoca atât de tare autoritățile statului vecin (și prieten), încât să ne pună interdicție pe teritoriul lor. Am scris despre toate aceste realități cu sentimentul că ele într-o zi vor putea fi îndreptate. Astăzi, 16 iulie, am aflat cu stupoare că am interdicție în Ucraina. Pentru cinci ani, începând cu 2009. De ce? Răspunsul autorităților nu a fost foarte clar. Celebrul articol 8 din regulamentul de trecere a frontierei în statul ucrainean spune doar că unul dintre «organele de forță» statale a luat această decizie. Organe de forță respectiv miliție, grăniceri sau SBU (securitatea ucraineană), declara atunci Simona Lazăr. Ministerul român de Externe a anunțat că va face demersuri pentru clarificarea situației create de autoritățile ucrainene care nu au permis accesul colegilor noștri. Sursa: www.culte.ro Contor Accesări: 734, Ultimul acces: 2026-08-12 16:04:37
|
Timp total: 0.03s...
[]:1