Mărturii la Veghea de rugăciune în pregătire pentru beatificare - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Știri și Evenimente

Mărturii la Veghea de rugăciune în pregătire pentru beatificare

[2011-05-01]
"Atunci când, în timpul funeraliilor Papei Ioan Paul al II-lea, am văzut sloganul 'Sfânt imediat', m-am gândit: 'cineva este sfânt în timpul vieții, sau nu va fi niciodată'. Așa a fost Papa Ioan Paul al II-lea", a afirmat el. "Pentru un creștin, a te ruga este o datorie dar și rodul convingerii: pentru Papa Ioan Paul al II-lea era o necesitate, nu putea să trăiască fără rugăciune. A-l vedea pe el în rugăciune însemna a vedea o persoană angajată într-o conversație cu Dumnezeu... își umplea rugăciunea cu nevoile celorlalți... Primea mii de mesaje din lumea întreagă. L-am văzut stând în genunchi ore la rând în capela sa cu aceste mesaje în mână... ele constituiau tema conversațiilor sale cu Dumnezeu. Nu cred că rămânea vreun loc în rugăciunea sa pentru el însuși, că s-a rugat vreodată pentru propriile lui nevoi... Am învățat multe de la el referitor la persoana umană, în care vedea chipul lui Dumnezeu, și acest lucru a fost central pentru pontificatul lui: respectul pentru caracterul transcendent al persoanei, care se află în pericolul de a fi tratată ca un obiect. Și acest respect este ceva care, odată experimentat alături de cineva ca el, nu îl mai poți uita... Îți mulțumesc, Papă Ioan Paul al II-lea, pentru capodopera în care, cu ajutorul lui Dumnezeu, ai transformat viața ta!"
"Papa Ioan Paul al II-lea al meu", un material video realizat de Oficiul pentru Pastorația Universitară al Vicariatului de Roma, a precedat mărturia Sr. Marie Simon-Pierre, călugărița franceză a cărei vindecare miraculoasă a deschis calea pentru procesul de beatificare. "Am suferit de boala Parkinson începând din 2001", a spus ea, "și semnele clinice ale bolii s-au înrăutățit în săptămânile de după moartea Papei Ioan Paul al II-lea. În după-amiaza zilei de 2 iunie 2005, i-am cerut Maicii superioare Marie Thomas să găsească o altă călugăriță care să poată prelua responsabilitățile mele... deoarece nu mai aveam putere, eram epuizată... Maica superioară a ascultat cu atenție... reamintindu-mi că toate comunitățile Congregației noastre se rugau pentru vindecarea mea, invocând mijlocirea Papei Ioan Paul al II-lea... Sperau într-un miracol care ar putea contribui la cauza de beatificare a acestui Papă care a fost atât de important pentru Institutul nostru".
"Am fost vindecată în timpul nopții de 2/3 iunie din acel an (2005)... M-am trezit brusc și am mers în capela comunității pentru a mă ruga înaintea Preasfântului Sacrament. O mare pace mi-a inundat sufletul, un sentiment de bine... Mai târziu, m-am alăturat comunității pentru rugăciunea laudelor și am primit Euharistia... A trebuit să merg 50 de metri. Atunci mi-am dat seama că brațul meu stâng, care fusese paralizat din cauza bolii, începea să se miște. Sunt șase ani de când nu am mai primit nici un tratament. De la vindecare, viața mea este normală... Ceea ce mi-a dat Domnul să trăiesc prin mijlocirea Papei Ioan Paul al II-lea este un mare mister, dificil de explicat în cuvinte... Din momentul în care am acceptat ca întreaga Congregație să se roage prin mijlocirea Papei Ioan Paul al II-lea pentru însănătoșirea mea, am spus întotdeauna că voi face tot posibilul pentru ca rugăciunile noastre să fie auzite. Da, tot posibilul pentru ca Papa Ioan Paul al II-lea să poată fi recunoscut ca fericit și sfânt al timpului său, tot posibilul pentru Biserică, tot posibilul pentru ca lumea să creadă, tot posibilul pentru ca viața să fie respectată și toți cei care lucrează în slujba vieții să fie întăriți".

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 836, Ultimul acces: 2026-08-13 18:00:28