Iubirea milostivă a lui Dumnezeu copleșește orice dreptate omenească[2011-02-21]PF Daniel a arătat că Evanghelia duminicii a doua din perioada Triodului cheamă la pocăință deoarece pilda fiului risipitor are o legătură directă cu Taina Pocăinței sau a Spovedaniei, care este și taina împăcării noastre cu Dumnezeu. "În Duminica Fiului risipitor, Evanghelia este foarte bogată în înțelesuri duhovnicești. În această pildă, a fiului risipitor, ni se arată deodată puterea pocăinței, minunata lucrare a harului lui Dumnezeu, care iartă păcatele, și frumusețea vieții omului iertat, care pune început bun în viața sa. Parabola fiului risipitor ne descoperă faptul că Dumnezeu este mai întâi de toate Iubire milostivă sau Bunătate, astfel încât bunătatea sau iubirea Sa milostivă copleșește dreptatea Sa, fiindcă tatăl din pilda fiului risipitor este chipul iubirii milostive a lui Dumnezeu Tatăl din Ceruri. [...] Evanghelia Duminicii fiului risipitor ne cheamă la spovedanie, la mărturisirea păcatelor, la căință sau regret pentru păcate și la hotărârea de a pune început bun în viața noastră, de a ne îmbrăca cu haina nouă pe care ne-o dau lacrimile pocăinței și taina iertării păcatelor."Deși cheamă la pocăință și la părerea de rău pentru păcate, pilda oferă oamenilor o perspectivă luminoasă deoarece pune în centrul atenției și are ca finalitate bucuria reîntâlnirii cu Dumnezeu. Patriarhul României a explicat că această bucurie transpare din toate actele tatălui în momentul întoarcerii fiului pierdut. "Bucuria tatălui se vede prin faptul că a alergat în întâmpinare a fiului care se pocăiește. Nu a stat în casă și nu a așteptat ca el să bată la ușă, ci a alergat în întâmpinarea lui și l-a sărutat pentru a-i arăta că prețuiește pocăința lui. El a poruncit ca acesta să fie îmbrăcat. [...] Apoi, tatăl a poruncit ca să se facă ospăț mare, să fie tăiat vițelul cel îngrășat, care în tâlcuirea Sfinților Părinți este tocmai Sfânta Taină a Euharistiei, adică vițelul cel pregătit anume pentru zile mari, pentru bucurie mare. Astfel, Tatăl a arătat prețuirea sa față de fiul care l-a părăsit. Nu l-a mai întrebat cât a cheltuit, nu i-a reproșat nimic, pentru că sufletul recuperat și mântuit al unui om care se întoarce la Dumnezeu este mai prețios decât toate bunurile materiale din lumea aceasta. Bucuria ridicării celui căzut, a aflării celui pierdut și a învierii din moartea păcatului a celui mort sufletește a fost atât de mare, încât ea trebuia să se exprime în prânzul comuniunii", a mai spus Întâistătătorul BOR. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1056, Ultimul acces: 2026-08-13 02:07:17
|
Timp total: 0.03s...
[]:1