“Bucuraţi-vă întotdeauna”

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

“Bucuraţi-vă întotdeauna”

[2010-12-01]

1. Să ne bucurăm, aşadar

Trăim într-o lume plină de confuzii, aşa că nu trebuie să ne mire faptul că sunt mulţi cei care aseamănă seriozitatea cu încruntarea şi abstinenţa cu privaţiunea. Şi parcă niciodată ca acum n-a fost mai actuală constatarea lui Mark Twain “Fii virtuos şi vei fi un excentric.”

De altfel, cei care privesc religia ca pe o sumă de interdicţii (să nu faci …, să nu mănânci …, să nu bei …) sunt deseori tentaţi să creioneze un profil destul de mohorât al creştinului, un profil bazat pe pretinsele frustrări de care acesta ar avea parte de-a lungul vieţii.

Dacă vom deschide însă Biblia, vom întâlni aproape cinci sute de prezenţe ale unor termeni din familia cuvântului bucurie, la care se pot adăuga peste două sute din familia cuvântului veselie şi încă aproximativ o sută referitoare la mulţumire şi voioşie, în timp ce antonimele corespondente sunt mult mai slab reprezentate (circa două sute cinci zeci de prezenţe, în total, pentru cuvintele din familiile: tristeţe, mâhnire, supărare, amărăciune).

Chiar dacă nu statisticile demonstrează o atitudine, vom observa totuşi că – faţă de cele peste cincizeci de îndemnuri la bucurie şi veselie, exprimate sub diferite forme (bucură-te, bucuraţi-vă, veseliţi-vă, fii vesel, strigă de bucurie, strigă de veselie, saltă de veselie, să se bucure, să se înveselească) – numărul poveţelor contrare este destul de redus.

Iar dacă vom căuta printre antonime, vom constata că învăţătura biblică este îndreptată tot în sens pozitiv:

… nu vă întristaţi şi nu fiţi mâhniţi … Geneza 45:5

… să nu vă întristaţi ca ceilalţi, care n-au nădejde. 1 Tesaloniceni 4:13

Practic, deşi avem de-a face cu mai multe reprezentări contextuale, o atitudine favorabilă întristării în raport cu bucuria (în forma sa de exprimare „râs”) se poate pune în evidenţă doar într-un singur caz:

Mai bună este întristarea decât râsul; căci prin întristarea feţei inima se face mai bună. Eclesiastul 7:3

Şi totuşi Domnul, Dumnezeul oştirilor, vă cheamă în ziua aceea să plângeţi şi să vă bateţi în piept, să vă radeţi capul şi să vă încingeţi cu sac. Isaia 22:12

De aceea, acoperiţi-vă cu saci, plângeţi şi gemeţi; căci mânia aprinsă a Domnului nu se abate de la noi. Ieremia 4:8

Treziţi-vă, beţivilor, şi plângeţi! Văitaţi-vă toţi cei ce beţi vin, căci vi s-a luat mustul de la gură! Ioel 1:5

Încingeţi-vă, preoţi, şi plângeţi! Bociţi-vă, slujitori ai altarului; veniţi şi petreceţi noaptea îmbrăcaţi cu saci, slujitori ai Dumnezeului meu! Căci au încetat darurile de mâncare şi jertfele de băutură din Casa Dumnezeului vostru. Ioel 1:13

Ascultaţi acum voi, bogaţilor! Plângeţi şi tânguiţi-vă, din pricina nenorocirilor, care au să vină peste voi. Iacob 5:1

Vom observa că avem de-a face cu o situaţie foarte exact definită şi anume cu întristarea faţă de propriile păcate, mai precis cu aceea care face parte din penitenţă.

În adevăr, când întristarea este după voia lui Dumnezeu, aduce o pocăinţă care duce la mântuire, şi de care cineva nu se căieşte niciodată; pe când întristarea lumii aduce moartea. 2 Corinteni 7:10

Simţiţi-vă ticăloşia; tânguiţi-vă şi plângeţi! Râsul vostru să se prefacă în tânguire, şi bucuria voastră în întristare: Iacob 4:9

Celelalte două excepţii se referă, una la noţiunea de compasiune şi părtăşie:

Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură; plângeţi cu cei ce plâng.Romani 12:15 [1]

iar cealaltă la definirea corectă a obiectului bucuriei:

Totuşi, să nu vă bucuraţi de faptul că duhurile vă sunt supuse; ci bucuraţi-vă că numele voastre sunt scrise în ceruri. Luca 10:20

În rest, fie că vine direct de la Isus, fie că este transmis prin apostoli, îndemnul biblic este acelaşi: bucuraţi-vă !

Dar iată că le-a întâmpinat Isus, şi le-a zis: “Bucuraţi-vă!” … Matei 28:9

Tot aşa şi voi, bucuraţi-vă, şi bucuraţi-vă împreună cu mine. Filipeni 2:18

2. Cine să se bucure ?

La prima vedere, privilegiul bucuriei este condiţionat de o legătură consistentă cu Dumnezeu, o legătură directă şi nemijlocită:

… Să se bucure inima celor ce caută pe Domnul! 1 Cronici:16.20

… preaiubiţii Tăi să se bucure de fericire! 2 Cronici 6.41

Neprihăniţilor, bucuraţi-vă în Domnul şi înveseliţi-vă! Scoateţi strigăte de bucurie, toţi cei cu inima fără prihană! Psalmi 32:11

… Bucuraţi-vă şi voi, sfinţilor, apostolilor şi proorocilor! … Apocalipsa 18:20

Observăm însă că îndemnul la bucurie este extins şi asupra celor care, dintr-un motiv sau altul, se află în aria de manifestare a legăturii cu Divinitatea:

Apoi să te bucuri, cu Levitul şi cu străinul care va fi în mijlocul tău … Deuteronomul 26:11

Să mi se laude sufletul în Domnul! Să asculte cei nenorociţi şi să se bucure. Psalmi 34:2

Tatăl celui neprihănit se înveseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură. Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se înveselească cea care te-a născut. Proverbele 23:24

Bucuraţi-vă împreună cu Ierusalimul, şi înveseliţi-vă cu el, toţi cei ce-l iubiţi; împărţiţi şi bucuria cu el, acum, toţi cei ce l-aţi plâns, Isaia 66:10

Strigă de veselie şi bucură-te, fiica Sionului! Zaharia 2:10

Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură … Romani 12:15

Încolo, fraţii mei, bucuraţi-vă în Domnul. Filipeni 3:1

Subiectul bucuriei poate fi, însă şi un străin de poporul ales:

… Înveseliţi-vă, Neamuri, împreună cu poporul Lui. Romani 15:10

Într-un final, putem constata o chemare la bucurie a întregului pământ, a locuitorilor săi şi chiar a lumilor nepământene, într-o adevărată „odă a bucuriei” universale:

Înălţaţi lui Dumnezeu strigăte de bucurie, toţi locuitorii pământului. Psalmi 66:1

Strigaţi de bucurie către Domnul, toţi locuitorii pământului! Psalmi 100:1

… să se înveselească pământul, şi să se bucure ostroavele cele multe! Psalmi 97:1

Bucuraţi-vă, ceruri! Înveseleşte-te, pământule! Izbucniţi în strigăte de bucurie, munţilor! Isaia 49:13

Nu te teme, pământule, ci bucură-te şi înveseleşte-te, … Ioel 2:21

De aceea bucuraţi-vă, ceruri, şi voi care locuiţi în ceruri! … Apocalipsa 12:12

3. De ce să ne bucurăm ?

Dacă am constatat că subiectul bucuriei poate fi oricare din noi, vom identifica în continuare obiectul recomandat pentru această stare de spirit, altfel spus, principalele motive de bucurie pe care Biblia le menţionează.

Vom aminti, mai întâi, uzualele prilejuri de bucurie omenească din vremurile biblice până astăzi:

… să te bucuri … de toate bunurile pe care le vei avea. Deuteronomul 12:18

Să te bucuri la sărbătoarea aceasta … Deuteronomul 16:14

dacă un om trăieşte mulţi ani, să se bucure, … Eclesiastul 11:8

… Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută. Luca 15:6

… Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci am găsit leul, pe care-l pierdusem Luca 15:9

Alături de îndemnul la bucurie stă deseori recunoaşterea sprijinului Divin în obţinerea acestor binecuvântări:

… Domnul … te va binecuvânta în toate roadele tale şi în tot lucrul mâinilor tale, şi de aceea să fii vesel. Deuteronomul 16:15

… bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă … căci El vă va da ploaie la vreme, … Ioel 2:23

Biblia ne oferă, însă, o raţiune mult mai înaltă care stă la baza unei bucurii nu doar autentice ci şi durabile:

Strigă de bucurie şi veselie … căci mare este în mijlocul tău Sfântul lui Israel. Isaia 12:6

Strigă de veselie şi bucură-te … Căci iată, Eu vin, şi voi locui în mijlocul tău, zice Domnul. Zaharia 2:10

Bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri … Matei 5:12

… bucuraţi-vă că numele voastre sunt scrise în ceruri Luca 10:20

Bucuraţi-vă în nădejde. … Romani 12:12

… Bucuraţi-vă … pentru că Dumnezeu v-a făcut dreptate … Apocalipsa 18:20

Indiferent de modul în care este ea prezentată, vom observa că avem de-a face cu o bucurie veşnică, bucuria mântuirii, întru totul dependentă de graţia Divină.

… El îţi umple gura cu strigăte de bucurie, şi buzele cu cântări de veselie. Iov 8:21

Motiv pentru care, chiar şi vremelnicele suferinţe pot fi un prilej de bucurie, dacă sunt suportate în spirit şi în chip Divin:

… bucuraţi-vă, întrucât aveţi parte de patimile lui Hristos, ca să vă bucuraţi şi să vă înveseliţi şi la arătarea slavei Lui. 1 Petru 4:13

4. Când să ne bucurăm ?

În raport cu dimensiunea temporală a bucuriei, la prima vedere, Biblia induce două îndemnuri aparent contradictorii.

Primul vizează momentul producerii evenimentului favorabil ecestei trăiri:

Bucuraţi-vă în ziua aceea, şi săltaţi de veselie … Luca 6:23

Cealaltă variantă ne propune o bucurie perpetuă:

Bucuraţi-vă întotdeauna. 1 Tesaloniceni 5:16

Ceea ce iniţial părea o contradicţie, se dovedeşte a fi în fapt o realitate complementară, derivând tocmai din obiectul viitor şi veşnic al autenticei bucurii. Vom avea, aşadar, atât bucurii de moment – ori de câte ori vom conştientiza substanţa acestei trăiri, cât şi o bucurie continuă – dată de speranţa împlinirii nădejdilor pământeşti într-un sentiment de împlinire şi satisfacţie veşnică.

Ideea de mai sus apare, de altfel, explicit în textul următor:

… ca să vă bucuraţi şi să vă înveseliţi şi la arătarea slavei Lui. 1 Petru 4:13

Într-un asemenea context nu mai e de mirare faptul că şi momentele de răstrişte pot constitui un prilej de bucurie, datorită aceloraşi făgăduinţe de mântuire:

… pentru că ştim că, dacă aveţi parte de suferinţe, aveţi parte şi de mângâiere. 2 Corinteni 1:7

dar şi pentru catharsis-ul generat de suferinţa ce poate însoţi uneori parcursul credinţei:

… să priviţi ca o mare bucurie când treceţi prin felurite încercări, ca unii care ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare. Iacov 1:2.3

5. Cum să ne bucurăm ?

Această din urmă întrebare pare a fi, la prima vedere, fără nici un rost. Cel mult, am putea să ne gândim la o exprimare decentă şi (de ce nu ?) rezervată a sentimentului în cauză, dacă n-am avea îndemnuri contrare, cât se poate de clare şi explicite de genul: strigă de bucurie, saltă de veselie, cântaţi cu veselie ş.a.

În schimb, vom remarca frecvenţa cu care apare sintagma bucuraţi-vă în Domnul (Psalmi 32:11, 33:1, 97:12, Ioel 2:23, Filipeni 3:1, 4:4)

Dacă revedem motivul principal al bucuriei globale şi veşnice, respectiv mântuirea prin jertfa lui Isus Hristos, este firesc şi logic ca bucuria noastră să se manifeste prin laude aduse la adresa lui Dumnezeu:

Cântaţi Domnului, voi cei iubiţi de El, măriţi prin laudele voastre Numele Lui cel Sfânt! Psalmi 30:4

Lăudaţi pe Domnul! Căci este frumos să lăudăm pe Dumnezeul nostru, căci este plăcut, şi se cuvine să-L lăudăm. Psalmi 147:1

Bucuraţi-vă, … Izbucniţi în strigăte de bucurie, … Căci Domnul a răscumpărat pe Iacov, Şi-a arătat slava în Israel. Isaia 44:23

Bucuraţi-vă, ceruri! Înveseleşte-te, pământule! Izbucniţi în strigăte de bucurie, munţilor! Căci Domnul mângâie pe poporul Său, şi are milă de nenorociţii Lui. Isaia 49:13

Câtă vreme se manifestă pe acest pământ,[2] de către oameni supuşi poftelor slăbiciunii,[3] bucuria este ea însăşi vulnerabilă, de unde nevoia unei preocupări continue de a o prezerva prin ascultare de Cuvântul Sfânt:

Slujiţi Domnului cu frică, şi bucuraţi-vă, tremurând. Psalmii 2:11

Expresiile cu frică şi tremurând sugerează respectul smerit amestecat cu frică, produs de înţelegerea gravelor urmări ale răzvrătirii împotriva planurilor divine. Cuvântul bucuraţi-vă lasă să se înţeleagă, însă, că în adorarea lui Dumnezeu există bucurie.[4]

… să ne arătăm mulţumitori, şi să aducem astfel lui Dumnezeu o închinare plăcută, cu evlavie şi cu frică; Evrei 12:28

De fapt, teama şi respectul faţă de Divinitate nu au alt scop decât acela de a răspunde favorabil ofertei de mântuire, motiv al unei bucurii autentice şi nepieritoare.

… duceţi până la capăt mântuirea voastră, cu frică şi cutremur … Filipeni 2:12

Făgăduinţa pentru cei mântuiţi este cât se poate de explicită, în acest sens:

Sursa: www.InterCer.net

Contor Accesări: 1362, Ultimul acces: 2026-10-06 01:23:46

Timp total: 0.04s...

[]:1