Statul verifică pomenile făcute Bisericii

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Statul verifică pomenile făcute Bisericii

[2010-11-26]

Alex Nedea
Unitatea militară din Buhuşi nu a fost folosită ca un centru social, ci numai ca centru pentru afaceri Urmare a articolelor din ziarul „Adevărul“, Ministerul Cultelor a demarat o serie de anchete pentru a retrage „cadourile“ făcute ilegal de statul român unor arhiepiscopii din ţară. Pentru a primi gratuit şi ilegal, de la stat, domenii imobiliare, Biserica promitea folosirea lor în scopuri „creştin-sociale“, dar după obţinerea lor erau sistematic devalizate.
În folosinţa Cultelor se află 200 de clădiri pe care statul le-a cedat şi care nu au aparţinut niciodată Bisericii. Pentru a justifica cererile de primire a acestor terenuri, imobile, păduri, sau ferme, reprezentanţii cultelor religioase din România jucau cartea filantropiei: promiteau în solicitările date către Guvernul României că vor înfiinţa aşezăminte sociale sau religioase. De cele mai multe ori, aşa-zisele centre religioase sau sociale deveneau doar centre de afaceri profitabile ale Bisericii.
1. Unitate militară cedată unei parohii
„Adevărul" a dezvăluit în urmă cu o lună cum o fostă bază militară cu 120 de clădiri, din localitatea băcăuană Iteşti, era pe cale să fie trecută de Guvern în proprietatea unei parohii cu 80 de enoriaşi. Parohia Schimbarea la Faţă din Buhuşi ceruse în 2004 să intre în posesia bazei militare şi a celor 60 de hectare de pădure aferente, imobile ce nu au aparţinut niciodată Bisericii.
Feţele bisericeşti promiteau că vor înălţa acolo un Centru Social Creştin pentru copiii străzii. Guvernul a elaborat în 2004 Hotărârea 495 prin care se trece baza militară în administrarea Ministerului Culturii şi în folosinţa gratuită a parohiei. Zeci de magazii, cantine, ateliere auto şi pavilioane, clădiri ce totalizau aproape 20.000 de metri pătraţi construiţi, ajungeau pe mâna preotului paroh Eugen Isailă care, odată văzut cu unitatea în curtea bisericii, nu a mai investit niciun ban acolo.
Acum, la şase ani de la pomana primită, baza militară a devenit o paragină. Însă preotul paroh a exploatat la sânge ce era de exploatat. Iniţial s-a apucat să taie pădurea din jurul unităţii şi să vândă lemnul. S-a oprit doar atunci când au venit peste el controalele silvice. Ulterior a închiriat magaziile către diferite firme pentru a fi folosite ca depozite.
„Demilitarizarea" parohiei din Iteşti
În 2007, o lege elaborată de Guvernul Tăriceanu permitea cultelor care au primit în folosinţă gratuită imobile să devină proprietare cu acte în regulă. Preotul Isailă a făcut cerere la Secretariatul de Stat pentru Culte (SSC) pentru a primi definitiv cele 120 de foste clădiri militare şi reprezentanţii Guvernului au admis în primă fază solicitarea. La Guvern exista deja dosarul complet al solicitării preotului şi mai era nevoie doar de câteva semnături pentru ca parohia de la Buhuşi să ajungă proprietară deplină pe clădirile pe care le folosise în alt scop decât cel pentru care le primise.
În urma dezvăluirilor din „Adevărul", reprezentanţii Secretariatului de Stat pentru Culte şi-au dat seama de decizia pripită şi au scos imobilul de la Iteşti din lista clădirilor ce urmează să ajungă în proprietatea cultelor religioase. „În urma sesizării primite de la «Adevărul», noi am început o serie de verificări prealabile. Am trimis un om la faţa locului, la Itesti şi am cerut mai multe explicaţii referitoare la acţiunile întreprinse de preotul paroh. Am solicitat un raport detaliat asupra tuturor activităţilor întreprinse la Iteşti, în urma căruia vom stabili ce urmează să se întâmple cu acea unitate militară", spune directorul Florinel Frunză, din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte (SSC).
2. „Afacerea Bachus", sub lupa Cultelor
Domeniul viticol al fermei Nazarcea a fost lăsat în paragină de preoţii podgoreni
Un alt articol care a pus pe jar reprezentanţii Secretariatului de Stat pentru Culte este cel apărut săptămâna trecută sub titlul „ÎPS Teodosie a pângărit sângele Domnului". „Adevărul" arăta cum Arhiepiscopia Tomisului a primit în folosinţă, la Nazarcea, 350 de hectare de plantaţii de livezi şi viţă-de-vie, lucru care a adus falimentul unei companii de stat şi a lăsat fără locuri de muncă 250 de oameni. În 2002, când avusese loc tranzacţia dintre înalţii Bisericii şi Guvern, prelaţii au promis că de pe urma veniturilor de la Nazarcea vor ridica zeci de adăposturi pentru nevoiaşi.
După opt ani, Arhiepiscopia nu a ridicat nimic. În schimb a dărâmat: hectare întregi unde viţa-de-vie este uscată, iar livezile de piersici şi cireşi au fost defrişate în mare parte. Unii copaci erau tăiaţi de doar câteva săptămâni. În urma investigaţiei „Adevărul", Secretariatul de Stat pentru Culte s-a autosesizat.
„Instituţia noastră a solicitat Arhiepiscopiei Tomisului un raport cu privire la aspectele semnalate în articol şi am chemat un reprezentant al instituţiei la Bucureşti. După primirea raportului, consilierul de zonă al Secretariatului de Stat pentru Culte se va deplasa la faţa locului", a spus Florinel Frunză, director în cadrul Secretariatului pentru Culte.
3. Turismul la negru e tolerat
Nu aceeaşi reacţie fermă au avut reprezentanţii Secretariatului de Stat pentru Culte în urma dezvăluirilor despre afacerile Bisericii de la Tismana. În 2006, Guvernul Tăriceanu a dat Arhiepiscopiei Craiovei un restaurant, un hectar de teren intravilan şi un motel cu 120 de locuri de cazare pe care biserica le exploatează la negru. „Transferul" s-a făcut încălcându-se legea care prevede că imobilele care aparţin companiilor de stat nu pot fi cedate gratuit, cum s-a întâmplat la Tismana, ci doar cu plată. Iar complexul motelier aparţinea companiei de stat Hidroelectrica şi era un activ strategic al acesteia, fiind folosit ca centru de instruire a angajaţilor. Mai mult, documentele care au stat la baza tranzacţiei s-au bazat pe informaţii false. Reprezentanţii Bisericii promiseseră că vor face din Complexul motelier un „centru cu caracter religios pentru desfăşurarea unor activităţi sociale şi culturale pentru pelerini".
Însă, reporterii „Adevărul" au arătat cum, în urmă cu două luni, se muncea de zor în „centrul cu caracter religios" pentru primirea a 120 de jucători de bridge care organizau acolo un „sfânt" campionat de joc de cărţi. Mai mult, pentru serviciile de cazare şi masă nu se emite niciun bon fiscal sau factură, încasările făcându-se la negru. În ciuda a ceea ce se întâmplă la Tismana, Secretariatul de Stat pentru Culte a trecut imobilul pe lista celor care urmează să fie cedate definitiv Bisericii. Secretariatul a hotărât să continue procedurile de transmitere a hotelului motivând că „destinaţia iniţială (...) s-a respectat deoarece s-au desfăşurat numeroase acţiuni sociale, culturale şi religioase cu impact naţional şi internaţional printre care amintim: «Copiii - protectorii naturii», seminarul informativ «Metode dezvoltare comunitară în zonele rurale defavorizate», cursuri de formare «Misiunea socială, filantropică a Bisericii, în trecut şi astăzi», sesiune de informare în cadrul proiectului «Alege Şcoala!», concert de muzică uşoară pentru tineri, susţinut de Asociaţia pentru tineret Orizzonte Giovane din Tione di trento - Italia etc". Când s-a hotărât cedarea imobilului în 2006 la şefia Secretariatului de Stat pentru Culte era acelaşi om ca şi acum: teologul Nicolae Adrian Lemeni.
Hotelul bisericesc din Tismana găzduieşte campionate de bridge, dar nu taie facturi pentru servicii
SUB PROTECŢIA FISCULUI
Eparhiile sunt rar controlate de inspectorii fiscali. Potrivit Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Arhiepiscopia Bucureştiului şi Patriarhia Română nu au fost controlate în ultimii nouă ani.
"Am solicitat Arhiepiscopiei Tomisului un raport cu privire la aspectele semnalate în articol."
Florinel Frunză director SSC

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 1066, Ultimul acces: 2026-07-28 16:06:10

Timp total: 0.03s...

[]:1