© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezidat conferinţa pastoral-misionară semestrială de primăvară a preoţilor din Arhiepiscopia Bucureştilor[2010-05-26]În „Aula Magna Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, astăzi, 26 mai, în prezenţa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfăşurat conferinţa semestrială de primăvară cu tema „2010 – Anul omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti”. La această conferinţă au participat peste 700 de preoţi din Protoieriile Capitalei şi din judeţul Ilfov. Conferinţa a fost precedată de Sfânta Liturghie şi de slujba de Te-Deum, oficiate în Biserica Mănăstirii Radu-Vodă de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Radio Trinitas ne informează că primul referat din cadrul acestei conferinţe, intitulat Istoria Crezului Ortodox (Simbolul Niceo-Constantinopolitan) a fost susţinut de pr. prof. dr. Tache Sterea de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, în care a vorbit şi despre alte mărturisiri de credinţă premergătoare Crezului Ortodox: „Din timpul Sfinţilor Apostoli au apărut scurte mărturisiri de credinţă numite Simboluri pe care cei care urmau să se boteze şi le însuşeau şi le afirmau public. Cel mai vechi Simbol de Credinţă este cel Apostolic în care se spune ‘Cred în Dumnezeu, Tatăl Atotputernic şi în Iisus Hristos, Unicul, Fiul Lui, Domnul nostru. Cred în Duhul Sfânt’. Foarte clar şi precis este exprimată învăţătura de credinţă a Treimii şi în Simbolul Atanasian”. Pr. prof. dr. Nicolae D. Necula, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, a susţinut referatul Locul Crezului Ortodox în cultul ortodox (text şi cântare bisericească), în care a arătat că învăţăturile Simbolului de credinţă se regăsesc în cultul ortodox: „Simbolul de credinţă alcătuit la cele două sinoade ecumenice, cu cele douăsprezece articole ale sale, care sunt o sinteză viabilă a mărturisirii de credinţă ortodoxă, nu putea să rămână numai un eveniment istoric, ci trebuia mărturisit, propovăduit şi explicat de către membrii Bisericii credincioşilor, deoarece era cea mai importantă zestre doctrinară pe care Biserica a primit-o de la sinoade[…] Credincioşii care participă la cultul Bisericii progresează prin cunoaşterea adevărului de credinţă”. De asemenea Părintele Nicolae D. Necula a numit Simbolul de credinţă drept 'cea mai scumpă moştenire pe care Biserica Ortodoxă o are de la Sinoadele Ecumenice'. Al treilea referat, intitulat Locul Crezului Ortodox în cateheza ortodoxă (inclusiv ora de Religie şi programul Hristos împărtăşit copiilor), a fost susţinut de părintele dr. Constantin Naclad din cadrul Sectorului teologic-educaţional al Patriarhiei Române. Acesta a subliniat importanţa vitală a Simbolului de Credinţă în educaţia religioasă a copiilor: „Rolul Crezului în educaţia religioasă a copiilor este esenţial. Trebuie amintit că primele lecţii din cateheză au avut ca temă explicarea Crezului, mai exact a Botezului. Drept urmare, fiecare instituţie catehetică a Bisericii este legată de Crez. Printre proiectele propuse pentru anul 2010 de către Biroul de catehizare parohială din cadrul Patriarhiei Române legate de consfinţirea Crezului şi integrate în Programul ‘Hristos împărtăşit copiilor’ am avut şi organizarea Concursului de Oratorie creştină ‘Crezul meu’”. Ultimul referat a fost susţinut de părintele lect. dr. Gheorghe Holbea, Consilier Patriarhal în cadrul Sectorul teologic-educaţional al Patriarhiei Române şi s-a numit Crezul Ortodox în dialog cu alte Biserici Creştine (problema adaosului Filioque) în care a arătat, printre altele, că adaosul Filioque anulează învăţătura Părinţilor Răsăriteni (în special Părinţii Capadocieni) despre Monarhia Tatălui, potrivit căreia principiul în Sfânta Treime nu este Fiinţa, ci Persoana Tatălui care naşte din veşnicie pe Fiul şi purcede din veşnicie pe Duhul Sfânt. Pornind de la această teologie a Părinţilor, marele nostru teolog Părintele Stăniloae a arătat că această învăţătură are consecinţe eclesiologice şi misionare. Valorizând persoana, Biserica devine icoană a Preasfintei Treimi. Fiecare persoană umană este unică şi irepetabilă şi are o valoare incomensurabilă, absolută, în faţa lui Dumnezeu. Aşa cum în Sfânta Treime fiecare Persoană divină posedă integral Fiinţa dumnezeiască, la fel şi în iconomia divină fiecare persoană umană posedă integral fiinţa umană în unicitatea sa. Spre deosebire de ideologiile occidentale care au vorbit despre umanitatea abstractă, sacrificând persoana concretă, transformând uneori persoana umană într-un element de statistică, Biserica Ortodoxă, în lumina teologiei Sfinţilor Părinţi, valorizează persoana umană arătând că umanitatea consistă în fiecare persoană umană concretă, că drama fiecărei persoane este drama întregii umanităţi. Prin această învăţătură se poate salva omul între două extreme la fel de periculoase: individualismul şi colectivismul. La finalul conferinţei de astăzi, după susţinerea celor patru referate, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a ţinut un cuvânt prin care a subliniat importanţa Crezului Ortodox în viaţa Bisericii, dar şi în viaţa credincioşilor. Preafericirea Sa a arătat că Dumnezeu este iubire pentru că este Treime de Persoane: „Dumnezeu este iubire pentru că este Treime. Nu poate fi iubire o persoană singură veşnică, o singurătate veşnică nu poate fi o iubire veşnică. Deci, Dumnezeu este iubire pentru că este Treime de Persoane distincte, egale şi nedespărţite, care se conţin reciproc şi se dăruiesc reciproc. Persoanele divine nu sunt una lângă alta; noi nu ne putem imagina Taina Sfintei Treimi în afara spaţiului şi a timpului, dar în Sfânta Treime nu există spaţiu şi timp”. De asemenea, Patriarhul României a vorbit despre crearea lumii, adevăr mărturisit în Simbolul de Credinţă: „Lumea a fost creată de Dumnezeu Treime pentru a participa la slava şi bucuria veşnică a Sfintei Treimi. De ce a creat Dumnezeu lumea? Pentru a împărtăşi iubirea Lui veşnică, a Persoanelor divine necreate, unor mulţimi de persoane create, care sunt oamenii. Dumnezeu a creat lumea pentru ca iubirea care se revarsă din Sfânta Treime să fie receptată, împărtăşită persoanelor create după chipul Persoanelor divine. Omul a fost creat după chipul Sfintei Treimi, adică este fiinţă comunională. Dacă a fost creat după chipul unei comuniuni eterne, omul înseamnă că nu se desăvârşeşte decât în stare de comuniune cu persoanele umane şi cu Persoanele divine. De aceea, când se botează copilul trebuie să primească şi un nume. Are un chip şi trebuie să aibă şi un nume, pentru că el se botează în numele Persoanelor Sfintei Treimi şi devine o persoană creată în comuniune cu persoanele divine necreate. Biserica este adunarea oamenilor în iubirea Preasfintei Treimi şi are ca izvor şi model de viaţă comuniunea de viaţă şi iubirea Sfintei Treimi'. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat faptul că Preasfânta Treime este singurul izvor de viaţă şi unitate pentru Biserică: „Sfânta Treime este arhetipul după care a fost creat omul, iar Biserica nu are alt model de unitate, nici Imperiul Roman, nici o ideologie din lumea asta, ci singurul izvor de viaţă şi unitate pentru Biserică este Preasfânta Treime. Familia când are armonie, iubire şi unitate devine o icoană a Preasfintei Treimi. Prin calitatea relaţiilor între persoane se dăruieşte unitatea, nu prin însingurare. Într-o parohie, într-un sat, într-un cartier, când există armonie, este semnul că avem pe Sfânta Treime prezentă în noi prin harul Sfintei Treimi; la fel şi în societate. De aceea un filozof rus, când a fost întrebat care este programul vostru social, a răspuns: 'Sfânta Treime'”. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 933, Ultimul acces: 2026-10-01 03:49:05
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
