© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Cea mai veche biserică din Capitală îmbracă astăzi haine de sărbătoare[2010-01-17]Biserica „Sfântul Anton” – Curtea Veche din Capitală îşi sărbătoreşte astăzi, 17 ianuarie, al doilea hram. Primul hram al celei mai vechi biserici bucureştene, edificiu ce a împlinit anul trecut 450 de istorie, este Buna Vestire. Cel de-al doilea hram al bisericii datează de la jumătatea secolului al IX-lea. Mai multe amănunte despre istoria celei mai vechi biserici din Capitală aflăm dintr-un articol din „Ziarul Lumina” de joi, 1 octombrie 2009, semnat de Părintele Ciprian Apetrei, consilier patriarhal şi preot slujitor al acestei parohii: Pe 20 septembrie 2009, când Bucureştiul a împlinit 550 de ani, între întrebările care s-au pus legat de ce mai avem din istoria Capitalei noastre ar fi trebuit să fie şi aceea legată de cea mai veche clădire din Cetatea lui Bucur. La această întrebare răspunsul este simplu, şi anume: biserica de la Curtea Veche cu hramurile „Buna Vestire“ şi „Sfântul Antonie cel Mare“, care anul acesta a împlinit 450 de istorie. Iată cum identitatea istorică a Bucureştilor este dată de Biserică, arătând că oraşul, care a devenit după Unirea de la 1859 capitala României, este, prin tradiţie, o cetate a Ortodoxiei noastre. De aceea, putem afirma pe bună dreptate că în Bucureşti avem şi astăzi un altar unde 450 de ani se săvârşeşte Sfânta Liturghie, ca o binecuvântare neîntreruptă a lui Dumnezeu pentru Capitala noastră. Dacă ar fi să facem un excurs în istoria bisericii de la Curtea Veche, vom constata că acest sfânt lăcaş a fost zidit de Mircea Ciobanul, în a doua sa domnie (februarie 1558-septembrie 1559), acesta fiind înmormântat aici imediat după decesul său din 21 septembrie 1559, după cum aflăm din Istoria Românilor, vol. II, scrisă de Constantin C. Giurăscu. De la acelaşi istoric mai aflăm că pictura bisericii s-a făcut în timpul domniei fiului lui Mircea Ciobanul, Petru Vodă cel Tânăr (1559-1568; a domnit de la 12 ani până la 21 de ani), sub oblăduirea mamei sale, Doamna Chiajna, fiica lui Petru Rareş, care a înfrumuseţat Biserica Domnească, ctitorită alături de soţul său, Mircea Ciobanul, între 1558 şi 1559, luna septembrie. Din cele prezentate mai sus constatăm că la 21 septembrie 1559, ziua morţii domnitorului Mircea Ciobanul, Biserica Domnească de la Curtea Veche era ridicată, aşteptând înfrumuseţarea ei cu pictură, ceea ce ne îndreptăţeşte să concluzionăm că luna septembrie a anului 1559 găseşte biserica cu hramul „Buna Vestire“ de la Curtea Veche terminată şi pregătită pentru pictură. În pisania pusă la 1715 de domnitorul Ştefan Cantacuzino la biserica de la Curtea Veche, după transformările pe care le face la acest sfânt lăcaş, în locul vechii pisanii din secolul al XVI-lea, se spune că „din temelia ei (Biseri-ca) iaste zidită de bătrânul Mircea Vodă (Mircea Ciobanul) şi în urmă de fiu-său Pătraşcu Vodă (Petru cel Tânăr) cu fraţii săi Radu şi Mircea cel Tânăr o au înfrumuseţat şi o au zugrăvit“. Un alt ctitor important al bisericii de la Curtea Veche a fost şi domnitorul Constantin Mavrocordat, care dintr-un document datând din 20 octombrie 1758 rezultă că a mărit sfântul lăcaş şi i-a adăugat două paraclise, unul pe latura de nord şi altul pe latura de sud. După incendiul din 23 martie 1847 arde Biserica „Sfântul Anton“ din apropierea bisericii de la Curtea Veche, aceasta nemaifiind refăcută, hramul ei a devenit al doilea hram al Bisericii Domneşt,i care a rămas până astăzi cu numele Biserica „Sf. Anton“ - Curtea Veche. În anul 1849, arhimandritul Visarion realizează ample lucrări de reparaţii la biserica de la Curtea Veche, după un proiect întocmit de arhitectul austriac I. Schlatter, schimbând aspectul exterior al monumentului într-unul neogotic. Biserica este repictată cu această ocazie de pictorul Constantin Lecca (1807-1887), cunoscut pentru participarea sa la Revoluţia de la 1848 şi mai ales pentru faptul că a introdus în bisericile din Bucureşti pictura în stilul occidental. Imaginea de astăzi a bisericii o datorăm restaurării din perioada 1928-1935, făcută de Direcţia Monumentelor Istorice prin arhitectul Horia Teodoru, care a redat monumentului întru totul înfăţişarea originală, rămasă şi până în prezent. Toate aceste rânduri ne arată că cea mai veche clădire din Bucureşti, Biserica Domnească de la Curtea Veche, a cunoscut diferite transformări în funcţie de epocile care au trecut peste Capitala noastră, arătându-ne astăzi, după 450 de ani, ce înseamnă să ai în centrul Bucureştilor un reper al culturii şi al spiritualităţii ortodoxe româneşti, care trebuie să fie un argument pentru a zidi şi astăzi durabil peste veacuri. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 1949, Ultimul acces: 2026-09-29 05:32:13
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
