Terra poate hrăni toţi locuitorii ei

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Terra poate hrăni toţi locuitorii ei

[2009-11-16]

Există hrană suficientă pentru toţi şi trebuie să ne unim eforturile pentru a învinge foametea, este apelul presant al Papei Benedict al XVI-lea, adresat luni, 16 noiembrie 2009, dimineaţă, la sediul FAO - Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură - din Roma, în sesiunea de deschidere a Summitului Mondial asupra Siguranţei Alimentare, informează Radio Vatican. Papa a subliniat că pentru a învinge foametea trebuie recunoscută valoarea transcendentă a persoanei umane. Istorica intervenţie a Pontifului a avut loc în prezenţa, între alţii, a secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, şi a directorului general al FAO, Jacques Diouf, care a adresat Papei cuvântul de salut. La summit participă 192 de delegaţii, circa 60 de şefi de stat şi de guvern care vor lua cuvântul.
Angajarea de a eradica foamea începe prin convertirea inimilor; este nevoie să se demonstreze în mod concret apartenenţa comună la familia umană, a subliniat Papa, care a vorbit în franceză: 'Foametea este semnul cel mai crud şi mai concret al sărăciei. Nu este posibil a continua şi accepta opulenţa şi risipa, când drama foametei capătă dimensiuni din ce în ce mai mari'. Papa a reamintit angajarea Bisericii Catolice în a susţine toate eforturile menite să învingă foametea, prin cuvânt, prin înfăptuirile sale şi toată activitatea ei socială: 'Biserica nu pretinde să se amestece în alegerile politice; ea, respectuoasă faţă de cunoaşterea şi rezultatele ştiinţelor, precum şi de alegerile determinate de raţiune când sunt responsabil iluminate de valori autentic umane, se alătură efortului pentru a elimina foametea.
Avem nevoie 'de solidaritatea animată de caritate', a spus Papa, fără a lăsa 'spaţiu unor întârzieri şi compromisuri'. Această solidaritate 'se încredinţează tehnicii, legilor şi instituţiilor' dar 'nu trebuie să excludă dimensiunea religioasă, cu puternica sa forţă spirituală şi de promovare a persoanei umane'. 'Recunoaşterea valorii transcendente a fiecărui om, bărbat şi femeie rămâne primul pas pentru a favoriza acea convertire a inimii care poate susţine angajarea pentru eradicarea mizerii, foamei şi sărăciei în toate formele lor'. În discursul său, Papa a atins principalele chestiuni pe ordinea de zi pentru a pune capăt plăgii foametei, subliniind înainte de toate că 'se confirmă datele că pământul poate hrăni îndeajuns toţi locuitorii săi'. Date, a continuat, 'care indică absenţa unei relaţii cauză-efect între creşterea populaţiei şi foamete', relaţie susţinută de cei care în mod reprobabil distrug produsele alimentare în funcţie de câştigul economic'.
Papa s-a oprit asupra cooperării internaţionale care, a precizat, trebuie 'să fie coerentă cu principiul subsidiarităţii'. Şi aceasta întrucât 'dezvoltarea umană integrală cere alegeri responsabile din partea tuturor şi reclamă o atitudine solidară care să nu considere ajutorul sau urgenţa ca funcţionale pentru cine pune la dispoziţie resursele sau pentru unele grupuri elitare prezente între beneficiari'. Comunitatea internaţională trebuie deci să se simtă coresponsabilă de dezvoltarea ţărilor mai sărace: 'În acest context de responsabilitate se situează dreptul fiecărei ţări la a defini propriul model economic, prevăzând modalităţile pentru a garante propria libertate de alegere şi de obiective. Într-o atare perspectivă, cooperarea trebuie să devină instrument eficient, liber de condiţii de orice fel şi de interese care pot absorbi o parte deloc neglijabilă a resurselor destinate dezvoltării. În afară de aceasta, este important de subliniat cum calea solidarităţii pentru dezvoltarea ţărilor mai sărace poate deveni şi o cale de rezolvare a actualei crize globale'.
'Ce poate orienta atenţia şi conduita ulterioară a statelor faţă de nevoile celor mai din urmă?', s-a întrebat Pontiful. 'Răspunsul nu trebuie căutat în profilul operativ al cooperării, ci în principiile care trebuie să o inspire: numai în numele apartenenţei comune la familia umană universală se poate cere fiecărui popor şi în consecinţă fiecărei ţări să fie solidară', favorizând 'o adevărată împărţire cu alţii bazată pe iubire'. Şi a reamintit că 'deşi solidaritatea animată de iubire întrece dreptatea', ea 'nu este niciodată fără dreptate. Nu pot, de fapt, dărui altuia dintr-al meu, fără să îi fi dat în primul rând ceea ce îi revine lui din dreptate'. Astfel, acţiunea internaţională este chemată 'şi să caute noi parametri - în mod necesar etici şi apoi juridici şi economici - în măsură să inspire activitatea de cooperare pentru a construi un raport paritar între ţări care se găsesc într-un grad diferit de dezvoltare'.
Nu trebuie uitat, a amintit Papa, alături de alimentaţie, dreptul fundamental la accesul la apă, fără deosebiri şi discriminări. Papa şi-a îndreptat astfel atenţia spre analiza 'raportului dintre dezvoltare şi tutelarea ambientului'. Pentru statele şi organizaţiile internaţionale, tutelarea ambientală se pune ca o provocare 'pentru a garanta o dezvoltare armonioasă, care să respecte planul creaţiei lui Dumnezeu şi deci în stare să salvgardeze planeta'. 'Nu sunt însă de ajuns măsuri normative, legislative, planuri de dezvoltare şi investiţii; este nevoie de o schimbare în stilurile de viaţă personale şi comunitare, în consumuri şi în necesităţile efective, dar mai presus de toate este necesar să se ţină cont de acea datorie morală de a deosebi în acţiunile umane binele de rău, pentru a descoperi astfel legăturile de comuniune care unesc persoana şi creaţia'.
(Sursa: Radio Vatican)
Există o videoştire asociată. Ea poate fi văzută însă doar online. Click aici.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 1051, Ultimul acces: 2026-08-10 14:36:46

Timp total: 0.04s...

[]:1