Comisia Europeană ia în vizor cazul Catedralei Sf. Iosif

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Comisia Europeană ia în vizor cazul Catedralei Sf. Iosif

[2009-07-21]

Trunchierea şi interpretarea abuzivă a prevederilor legale, neluarea în considerare a probelor existente la dosar de către cei 3 judecători ai Curţii de Apel din Ploieşti, au determinat Arhiepiscopia Romano-Catolică să formuleze calea extraordinară de atac, solicitând revizuirea deciziei care permite finalizarea lucrărilor de construcţie la auto-denumita clădire 'Cathedral Plaza', ce reprezintă un pericol iminent pentru Catedrala 'Sfântul Iosif' şi locuitorii Bucureştiului. În opinia celor 3 judecători din Ploieşti, culpa ar aparţine administraţiei cu atribuţii în domeniu, adică Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN), fiindcă nu a determinat zona de protecţie a Catedralei 'Sfântul Iosif' prin ordin individual.
'Aceşti judecători au lăsat practic fără zona de protecţie toate monumentele istorice din tara, întrucât nici unul nu are pana in prezent instituita in mod distinct, prin ordin, o astfel de zona de protecţie, adică au deschis cutia Pandorei asupra patrimoniului naţional arhitectural, lăsându-l la voia banului şi intereselor unor grupuri fără nimic sfânt', a afirmat Înaltpreasfinţitul Mons. Dr. Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti. Cazul Catedralei 'Sfântul Iosif' a intrat şi în atenţia Comisiei Europene pentru monitorizarea Justiţiei din România. 'În urma solicitării primite din partea reprezentanţilor Comisiei Europene pentru monitorizarea Justiţiei din România, am redactat un raport cu privire la desfăşurarea acestui litigiu. Decizia celor trei judecători ar putea să inducă ideea că monitorizarea Justiţiei din România este justificată', a afirmat IPS Ioan Robu, care a precizat, în continuare, solicitarea ARCB de reintroducere în atenţia celor responsabili a Proiectului de Expropiere pentru cauză de utilitate publică a imobilului 'Cathedral Plaza' din Bucuresti, str. G-ral Berthelot nr. 11-15, recomandat de Senatul României în anul 2007 şi iniţiat în octombrie 2008 de către dl. senator Marius Marinescu.
Justificarea Instanţei din Ploieşti a fost aceea că, 'instituirea zonei de protecţie pentru fiecare monument istoric trebuia făcută, aşa cum arată dispoziţiile din Legea 422/2001, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a legii sau odată cu clasarea obiectivului', precizând că, 'obligaţia legală de a efectua acest lucru este prevăzută în sarcina MCCPN în colaborare cu Comisia Naţionala a Monumentelor Istorice'. Aruncarea responsabilităţii în seama altei autorităţi a reprezentat o soluţie salvatoare pentru completul de judecată care a încercat să-şi acopere propria vinovăţie în pronunţarea unei soluţii ilegale. În cuprinsul deciziei civile nr. 1025 din data de 25.06.2009 nu există motivaţie care să nu fie eronată sau abuzivă, mergându-se până într-acolo încât să se prezinte lucrurile în mod fals.
Judecătorii care s-au pronunţat au urmărit, în mod voit, să îndepărteze atenţia de la probele prezentate, printr-o interpretare trunchiată a prevederilor legii 422/2001 care stabilesc, în mod expres, că în cazul în care nu a fost instituită zona de protecţie pentru fiecare monument, până la instituirea acesteia se consideră zonă de protecţie suprafaţa delimitată cu o rază de 100 m în localităţi urbane. Zona de protectie de 100 de metri, stabilită conform legii, a fost comunicată ARCB încă din anul 1998, an în care Millenium Building Development SRL, dezvoltatorul clădirii 'Cathedral Plaza', a dobândit o parte din teren, şi o dovedeşte şi adresa Direcţiei Monumente Istorice nr. 3294/24.11.1998 trimisă ARCB, comunicată spre ştiinţă Primăriei Generale şi Primăriei sectorului 1.
De altfel, Primăria Municipiului Bucureşti a recunoscut că zona de protecţie a Catedralei este pe o rază de 100 de metri. Astfel, prin cererea înregistrată sub nr. 240/22.03.2007 proprietarul imobilului vecin din str. G-ral Berthelot nr. 18 a solicitat ARCB acordul pentru funcţiune şi lucrări. Acest acord a fost impus prin certificatul de urbanism nr. 166/560268/25.08.2006 emis de Primăria Municipiului Bucureşti, care, cere acordul notarial pentru funcţiune şi lucrări al vecinilor direcţi şi al instituţiilor publice şi de cult aflate sub 100 metri faţă de limita de proprietate. Deşi acordul notarial era obligatoriu pentru realizarea funcţiunilor noii clădiri 'Cathedral Plaza' (cineplex, săli de expoziţie, spaţii comerciale etc) instanţa din Ploieşti omite să citeze textul complet al prevederilor legii 50/1991.
În urma marşului de protest din 12 iulie, când mai bine de 6.000 de persoane şi-au manifestat nemulţumirea faţă de urâţirea Bucureştiului şi punerea în pericol a vieţilor lor, nici Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional şi nici Guvernul nu şi-au dovedit eficacitatea, preocuparea pentru valorile naţionale, implicarea în atenuarea problemelor social-culturale precum şi pentru punerea în practica a voinţei Senatului României, organ reprezentativ al cetăţenilor. Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti îşi reafirmă dorinţa fermă de a continua lupta pe toate planurile pentru a salva de la distrugere Catedrala 'Sfântul Iosif'. (Comunicat dat de biroul de presă al Arhidiecezei de Bucureşti)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 751, Ultimul acces: 2026-08-16 00:32:32

Timp total: 0.03s...

[]:1