© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Morții pe care i-am uitat. Cultura îi ignoră, turismul nu-i vrea[2009-07-02]Annett MullerUn elvețian descoperă cimitirele evreiești din Bucovina . Pentru că ar putea - așa cum se întâmplă cu Cimitirul Vesel de la Săpânța - să atragă turiștii, a publicat un ghid turistic despre ele. Subiectul este total neinteresant pentru autoritățile române. Simon Geissbühler, istoric și consilier la Ambasada Elveției din București, a fost în Bucovina, nu într-o misiune diplomatică, ci în concediu. În orașele Rădăuți și Siret a descoperit, din întâmplare, în urmă cu un an, sinagogi și cimitire evreiești despre care ghidul său de călătorie nu pomenea deloc. Uimitor pentru elevețian, pentru că în fond, în Bucovina , la începutul secolului XX, o șesime din populația regiunii era compusă din evrei. Geissbühler a transformat uimirea pe care i-a provocat-o ghidul său de călătorie cu informații lipsă într-o idee care s-a concretizat într-un album cu fotografii de o sută de pagini (publicat la Editura Noi Media Print) care poartă titlul Cimitirele evreiești din Publicitate Lucrarea, care este disponibilă în cinci limbi, descrie traseul, trecând peste granițele actuale ale Bucovinei, prin 15 localități din România și Ucraina. Că tocmai un străin dedică o carte cimitirelor evreiești nu-l miră pe Aurel Vainer, președintele Federației Comunităților Evreiești din România. România nu vede singură valoarea acestor locuri, care între timp emană o oarece singurăte și tristețe pentru vizitator, spune acesta. Geissbühler a trăit o cu totul altfel de experiență de-a lungul călătoriei sale: unele localități - și așa s-a întâmplat la Moldovița - nu vor să-și mai amintească deloc de cimitirele evreiești. La primărie nu a vrut nimeni să-i spună vizitatorului care este drumul spre cimitire. În plus, acestuia i s-a explicat că evreii nu au nici case, nici pământuri în sat. În Ucraina, povestește elvețianul în cartea sa, localitățile par mai sărace, străzile sunt mai proaste. Iar informațiile despre cimitirele evreiești le primești - altfel decât se întâmplă în România - cu precizie și imediat. Legat de propunerea de lectură de călătorie pe care o face Geissbühler, poți să te întrebi cine, Doamne iartă-mă, vrea să viziteze un cimitir. Cimitirul Vesel de la Săpânța este alături de mănăstiri o atracție de necontestat pentru turiști. De ce n-ar fi și cimitirele evreiești?, se întreabă istoricul Geissbühler. În multe din aceste locuri, cimitirele sunt ultimii martori ai unei etnii, care, înainte de Al Doilea Război Mondial, avea în jur de 800.000 de membri. Astăzi în întreaga Românie trăiesc mai puțin de 9.000 de evrei. Ei le spun cimitirelor lor Casele celor care trăiesc. Aceasta pentru că gravurile de pe pietrele funerare povestesc detalii despre viața celor care nu mai sunt printre noi. Însă țara pare să fie departe de realizarea unui traseu pentru turiști cu mărturiile de piatră ale culturii iudaice din România. Geissbühler a solicitat atât ministerului Culturii, cât și celui al Turismului să scrie o prefață pentru cartea sa. Și-a motivat solicitarea într-o scrisoare de două pagini care explică în detaliu care este conținutul cărții sale. Cu certitudine nu am părut cu prezentarea mea un diletant, spune Geissbühler. Asta pentru că ministerul Culturii n-a avut vreodată vreo reacție la solictarea elvețianului. Geissbühler a avut însă succes la ministerul Turismului. Inițial. Surse din cadrul ministerului susțin că o prefață ar fi fost scrisă, dar că ministrul Elena Udrea nu ar fi vrut să o semneze. Sursa: www.Culte.ro Contor Accesări: 745, Ultimul acces: 2026-08-14 00:11:35
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
