© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Paul vrea de la creștini o credință responsabilă, adultă[2009-06-29]În seara zilei de duminică, 28 iunie 2009, în Bazilica papală San Paolo fuori le mura de pe Via Ostiense din Roma, Papa Benedict al XVI-lea a încheiat solemn Anul Paulin, celebrând Vesperele în cinstea celor doi mari stâlpi ai Bisericii, Sfântul Petru și Sfântul Paul, sărbătoriți luni, pe 29 iunie. "În acest An Paulin, în care am celebrat două mii de ani de la nașterea marelui Apostol al Neamurilor, am fost invitați să ne deschidem din nou răbdării milostive a lui Dumnezeu, în credința și în iubirea care sunt în Cristos Isus", a spus Episcopul Romei la începutul celebrării, după cum informează Radio Vatican."Anul comemorativ al nașterii Sfântului Paul se încheie în seara aceasta. Ne-am adunat la mormântul Apostolului, al cărui sarcofag, păstrat sub altarul papal, a constituit recent obiectul unei atente analize științifice: în sarcofag, care n-a fost niciodată deschis în atâtea secole, a fost practicat un for foarte mic pentru a introduce o sondă specială, prin intermediul căreia au fost revelate urme ale unui prețioase stofe de in de culoarea purpurei, țesute cu fir de aur curat, ca și a unei stofe de culoare albastră cu filamente de in. A fost de asemenea relevată prezența unor boabe de tămâie roșie și substanțe proteice și calcaroase. În plus, mici fragmente osoase supuse examenului cu Carbon 14, din partea unor experți care nu cunoșteau proveniența acestora, au rezultat ca aparținând unei persoane care a trăit între secolul I și al II-lea. Acest fapt pare să confirme unanima și incontestabila tradiție că este vorba de rămășițele pământești ale Apostolului Paul". "Toate acestea ne umplu sufletul de emoție profundă", a declarat Sfântul Părinte. "Multe persoane au urmat, pe durata acestor luni, căile Apostolului - cele exterioare și mai ales pe cele interioare pe care el le-a parcurs în timpul vieții sale: calea Damascului spre întâlnirea cu Cel Înviat; căile lumii mediteraneene, pe care le-a traversat cu torța Evangheliei, întâlnind opoziții și adeziuni, până la martiriu, pentru care aparține pentru totdeauna Bisericii din Roma. Acesteia îi este adresată și Scrisoarea cea mai amplă și mai importantă. Anul Paulin se încheie, dar a fi mereu pe cale împreună cu Paul, a-l cunoaște pe Isus împreună cu el și grație lui, și, asemenea lui, a fi iluminați și transformați de Evanghelie - aceasta va face mereu parte din existența creștină. Și mereu, mergând dincolo de mediul credincioșilor, el rămâne `maestrul neamurilor`, care dorește să ducă mesajului Celui Înviat tuturor oamenilor, pentru că Cristos i-a cunoscut și iubit pe toți; a murit și a înviat pentru toți". Un alt fragment al omiliei Sfântului Părinte a fost dedicat necesității reînnoirii existenței noastre ca ființe umane. "Paul redă și mai clar acest proces de `reînnoire`, spunând că devenim noi dacă transformăm modul nostru de a gândi. Ceea ce aici a fost tradus ca `mod de a gândi`, este termenul grec `nous`. Este un cuvânt complex. Poate fi tradus cu `spirit`, `sentimente`, `rațiune` și cu `mod de gândire`. Modul nostru de a gândi trebuie să devină nou. Aceasta ne surprinde. Ne-am așteptat poate să se refere mai ales la vreo atitudine, la ceea ce trebuie să schimbăm în comportamentul nostru. Dar nu: reînnoirea trebuie să fie completă. Modul nostru de a vedea lumea, de a înțelege realitatea, întregul nostru mod de a gândi trebuie să se schimbe începând de la bază". "Gândirea omului vechi", a explicat Pontiful, "modul de a gândi comun este îndreptat în general spre a avea, spre bunăstare, influență, succes, faimă și așa mai departe. Dar acest mod de a gândi este prea limitat. În acest fel, în final rămâne propriul `eu` în centrul lumii. Trebuie să învățăm să gândim într-o manieră mai profundă. Ce înseamnă acest lucru ne-o spune Paul în a doua parte a frazei: trebuie să învățăm să înțelegem voința lui Dumnezeu, astfel încât El să plăsmuiască voința noastră. Astfel încât noi înșine să voim ceea ce vrea Dumnezeu, pentru că recunoaștem că ceea ce Dumnezeu vrea este frumos și bun. Este vorba așadar de un moment crucial în orientarea noastră spirituală de bază. Dumnezeu trebuie să intre în orizontul gândirii noastre... Trebuie să învățăm să luăm parte la modul de a gândi și voi a lui Isus Cristos. Și atunci vom fi oamenii noi din care să apară o lume nouă". Succesorul lui Petru a insistat asupra curajului unei credințe adulte: "Aceeași concepție, a necesității reînnoirii existenței noastre ca ființe umane, Paul a ilustrat-o ulterior în două fragmente ale Scrisorii către Efeseni... În al patrulea capitol al Scrisorii, Apostolul ne spune că - cu Cristos - trebuie să atingem vârsta adultă, umanitatea matură. Nu mai putem rămâne `copii purtați de valuri și duși încoace și încolo de orice vânt al învățăturii` (Efeseni 4,14). Paul dorește ca creștinii să aibă o credință `responsabilă` o `credință adultă`. Expresia `credință adultă` a devenit în ultimele decenii un slogan răspândit. Este interpretat adesea în sensul comportamentului acelora care nu mai vor să ascute de Biserică și de Păstorii ei, ci aleg în mod autonom ceea ce vor să creadă și ceea ce nu doresc să creadă - o credință auto-construită așadar. Și acest comportament este prezentat drept `curaj` de a se exprima împotriva Magisteriului Bisericii. În realitate însă, pentru o astfel de atitudine nu trebuie curaj, pentru că sunt sigure întotdeauna aplauzele publicului. Curajul este mai ales necesar pentru a adera la credința Bisericii, chiar dacă aceasta contrazice `schema` lumii contemporane. Și tocmai acest non-conformism al credinței Paul îl numește `credință adultă`. Califică însă ca fiind infantilă fuga după curenți și după cum bat vânturile timpului". (Sursa: Radio Vatican) Există o videoștire asociată. Ea poate fi văzută însă doar online. Click aici. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 746, Ultimul acces: 2026-08-14 22:37:29
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
