Omor pe agheazmă la PET - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Omor pe agheazmă la PET

[2009-01-07]
de Alina BĂDĂLAN TURCITU, Sînziana IONESCU

*Apa sfinţită, băută să fie pace în lume

”Când se amestecă cu agheazma rămasă pe fundul butoiului, apa normală venită din furtunul pompierului se sfinţeste automat şi ea”, crede o pensionară

Omor pe agheazmă la PET

„Domnu" jandarm, vă rog cu cerul şi pământul, umpleţi-mi şi mie niţică apă sfinţită în sticla asta, măcar 50 de grame”. Bătrâna Vasilica Mirică s-a proţăpit în faţa jandarmilor care păzesc cele 12 bidoane cu agheazmă din curtea Patriarhiei. Femeia poartă insigna veteranilor de război. Jandarmul implorat îi explică femeii că e imposibil, îl vede şeful, plus că el nu e pus acolo să facă pe gospodina. „Ce dacă nu vrei tu, lasă că mai am eu acasă agheazmă veche de 20 de ani, mai bună decât asta a ta!”, replică bătrâna. Jandarmul îi dă o iee: dacă nu mai suportă să stea o oră la coadă, în rând cu toată lumea, poate să roage vreun credincios dintre cei care şi-au umplut sticlele cu agheazmă, să-i toarne şi ei „50 de grame”. Bunica Mirică îi priveşte pe om ca pe păgân: „Nu se poate! Nu e bine să torn din sticla altcuiva. Trebuie musai să curgă din robinet direct în sticla mea. Altfel, apa sfinţită îşi pierde toate puterile”.

Credinţă la minus cinci grade Celsius

De dimineaţă, la minus patru, cinci grade, Patriarhul Daniel a sfinţit 6000 de litri de apă, pentru Bobotează. Primii credincioşi s-au pus la coadă pe la şase dimineaţa. Până la prânz, peste 1.000 de oameni se zbăteau deja între ţarcuri, gata să-i dărâme pe jandarmi. Cum se golea un butoi de 500 de litri, soseau pompierii, rapizi şi gravi ca la incendiu, să umple butoaiele la loc, dar cu apă obişnuită. „Vedeţi, în timp ce zece oameni se bat la gura butoiului, vine pompierul, deschide capacul şi bagă înăuntru cu furtunul altă apă, proaspătă, nesfinţită”, ne spune un jandarm. Îl aude o bunicuţă şi sare să-l contrazică: „Păi normal, că se înmulţeste. Când se amestecă cu apa sfinţită rămasă pe fundul butoiului, apa normală venită din furtunul pompierului se sfinţeste automat şi ea! Că d-aia nici nu îngheaţă”. Alexandru Banciu, pensionar în baston, a plecat şi el acasă cu trei PET-uri pline cu agheazmă luată de la pompieri. Zice că bea dimineaţa pe stomacul gol, „pentru binele copiilor şi pentru ca să fie pace în ţară şi în lume”. În mod normal, ar părea aşa dărâmat, încât oricine i-ar oferi locul în autobuz. La coada de la Patriarhie, însă, s-a întărit dintr-o dată şi acum, după două ore de stat în ger, e destul de puternic cât să care cu bine litrii de agheazmă pe autobuzul 313.

Apă – “medicament” pentru membre paralizate

„Am stat două ore la coadă, mi s-a făcut frig rău de la reumatism şi am intrat puţin în biserică să mă încălzesc. Şi acum, uite, jandarmu", câine de om, nu mă mai lasă să intru la loc în ţarcul meu”, plânge bătrâna Polixenia Niculaie. Şi mai bine moare decât să plece acasă cu mâna goală. Aşa, mică şi slăbuţă cum e, se înfige în burta unui jandarm, să-i dea drumul la loc în rând. Degeaba. Omului îi e frică. „Dacă-i dau drumul ei, va sări toată lumea pe mine. Ăştia mă dărâmă, or să-mi mănânce şi urechile”, zice el. Bătrâna ţipă isteric, se lasă pe vine şi îi explică tremurând că agheazma asta e pentru ea medicament: „Mă ung cu ea pe piciorul şi pe mâna care au fost paralizate şi mă face bine. Aşa a fost în fiecare an”.

În curtea Patriarhiei, se dau adevărate războaie între jandarmi şi „diavolii care n-au stat la rând şi încearcă acum să intre la agheazmă pe furiş”. Dar nici credincioşii de la coadă nu par mai cuminţi. După ce au strâns din dinţi toată dimineaţa, în frig, acum, când mai au zece metri până la butoaiele cu agheazmă, se reped gata să dea jos ţarcurile. Nu mai au răbdare. „Oameni buni, staţi liniştiţi, că apa n-are picioare şi nu fuge”, strigă un jandarm. Aproape a răguşit, că de când a intrat în post stă numai într-un ţipat. Cheamă întăriri, că el e firav şi nu poate să ţină piept singur unui ţarc cu zece oameni. Sosesc colegii şi au loc adevărate lupte corp la corp: şapte jandarmi voinici, încercând să ţină pe loc zece pensionari. Mai încolo, lângă butoaiele cu apă sfinţită, înfloresc afacerile: se vând PET-uri goale la un leu bucata, bucheţele cu busuioc, tămâie şi chiar... pulovere bărbăteşti la 50 de lei.

Înotători la Bobotează, costumaţi în neopren sau doar în şort

Gerul Bobotezei a fost înfruntat cu vitejie de tineri constănţeni care s-au aruncat ieri în apă pentru a recupera crucile sfinţite.

Majoritatea au fost salvatori profesionişti - salvamari şi scafandri militar i - care au fost echipaţi corespunzător în costume de neopren. În Portul Tomis din Constanţa, câţiva înotători siguri pe sănătatea lor s-au avântat în apă doar în şort, iar unul a fost chiar la un pas de a prinde crucea întrecând profesioniştii. Cele 3 cruci sfinţite aruncate de arhiepiscopul Teodosie au fost recuperate însă de un salvamar şi doi scafandri militari. La o temperatură atmosferică sub 0 grade, cu un vânt tăios şi puternic, apa mării s-a apropiat şi ea de limita îngheţului. “Totuşi, a fost mai bine decât anul trecut, când ne-am întrecut pe un frig de groază”, au rememorat înotătorii profesionişti.

După ce participanţii la slujba de Bobotează şi-au primit sticluţele de aghiasmă pregătite de clerici (50.000 recipiente din plastic numai la Constanţa, aşezate în forma crucii Sfântului Andrei), carele trase de boi şi măgari au pornit pe străzile oraşelor pentru a împărţi din butoaie apă sfinţită credincioşilor. După slujba de sfinţire a apelor, arhiepiscopul Tomisului a mers la Spitalul de Urgenţă Constanţa şi la Azilul de bătrâni pentru a duce aghiasmă celor suferinzi. Aghiasma se bea dimineaţa, înainte de masă, până pe data de 14 ianuarie. Conform tradiţiei, slujba de Bobotează se desfăşoară asemănător în toate localităţile situate pe malul unei ape, astfel că oraşele-port din judeţul Constanţa (la Marea Neagră, Dunăre sau Canalul Dunăre – Marea Neagră) au avut ceremoniale religioase fastuoase, cu procesiuni conduse de soboare de preoţi.

Sursa: www.Culte.ro


Contor Accesări: 1937, Ultimul acces: 2026-09-25 23:03:25