Românii din Balcani s-au reunit la Bucureşti pentru a discuta despre păstrarea identităţii naţionale[2026-11-05]basilica.roRomânii din Balcani s-au reunit la Bucureşti pentru a discuta despre păstrarea identităţii naţionale Reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din Albania, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Macedonia de Nord şi Serbia s-au reunit miercuri la Bucureşti, în cadrul Congresului Românităţii Balcanice, care a evidenţiat importanţa păstrării identităţii culturale a românilor din afara graniţelor ţării. Întâlnirea a fost organizată la Palatul Parlamentului de Comisia pentru Românii de Pretutindeni a Senatului României şi Comisia pentru românii din afara graniţelor ţării a Camerei Deputaţilor, în parteneriat cu Institutul Cultural Român (ICR). Prima ediţie a congresului a oferit reprezentanţilor comunităţilor româneşti istorice posibilitatea de a prezenta provocările cu care se confruntă în păstrarea identităţii naţionale, precum şi nevoia unor proiecte culturale şi educaţionale. O responsabilitate pentru viitor Adriana Gae, vicepreşedinţe al Institutului Cultural Român, a subliniat importanţa sprijinirii comunităţilor româneşti din Balcani, care au păstrat de-a lungul secolelor limba, tradiţiile şi credinţa. „Cred că a venit timpul să privim românitatea balcanică nu doar ca pe o moştenire a trecutului, ci ca pe o responsabilitate pentru viitor”, a transmis reprezentanta ICR într-un mesaj publicat după congres. În opinia sa, păstrarea identităţii româneşti presupune atât cunoaşterea realităţilor din aceste comunităţi, cât şi sprijinirea transmiterii limbii şi tradiţiilor către generaţiile tinere: „Trebuie să nu ne uităm conaţionalii, oriunde s-ar afla ei, şi, dincolo de vorbe, să facem tot ce ţine de noi pentru ca identitatea românească să dăinuie!”. „Pentru că românitatea nu este doar geografie. Este istorie, cultură, limbă şi, mai presus de toate, apartenenţă la neamul românesc!”, a afirmat vicepreşedinta ICR. Cercetări despre comunităţile româneşti din Balcani Programul anunţat al congresului a inclus lansarea volumului „Localităţile istroromâne din Croaţia”, realizat de Dorin Lozovanu, Călin Pantea şi Petar Radosavljević şi publicat în 2026 la Editura Institutului Cultural Român. Lucrarea valorifică rezultatele unei cercetări de teren desfăşurate în iulie 2025, în Peninsula Istria şi pe insula Krk din Croaţia. Volumul documentează situaţia lingvistică, istorică, etnografică şi culturală a comunităţilor istroromâne, prin studii, fotografii şi materiale cartografice. Cercetătorul Emil Ţîrcomnicu a atras atenţia asupra riscului dispariţiei dialectului istroromân, în condiţiile scăderii numărului de vorbitori: „Numărul mic de vorbitori va duce, implacabil, într-un număr de câteva zeci de ani, la vorbitori mai puţini şi chiar la dispariţia acestui dialect al limbii române”. Volumul prezintă şi eforturile istorice de conservare a limbii române, inclusiv iniţiativa lui Andrei Glavina de a înfiinţa, în 1921, o şcoală românească în localitatea Şuşneviţa din Croaţia. Potrivit cercetărilor prezentate în lucrare, şcoala a funcţionat pentru o perioadă scurtă, iar după moartea întemeietorului, în 1925, predarea în istroromână şi în limba română literară a încetat. Patrimoniul românilor sud-dunăreni În programul congresului au fost incluse şi prezentările a două albume etnologice dedicate românilor din regiunea Vidin, Bulgaria, şi comunităţilor meglenoromâne din zona Ghevghelia, Macedonia de Nord. Albumul „Lecturi vizuale” etnologice la românii din Bulgaria. Regiunea Vidin documentează, prin fotografii realizate în mai multe localităţi, portul popular, tradiţiile, arhitectura şi viaţa comunităţilor româneşti din Timocul bulgăresc. Cel de-al doilea album, dedicat meglenoromânilor din Macedonia de Nord, valorifică cercetările desfăşurate în iunie 2024 de Emil Ţîrcomnicu, Cătălin Alexa şi Petar Atanasov. De asemenea, pentru participanţi a fost pregătită expoziţia „Periplu balcanic la meglenoromânii din Grecia şi Republica Macedonia de Nord şi istroromânii din Croaţia”, realizată de Institutul Cultural Român. Importanţa păstrării identităţii comunităţilor româneşti din Balcani a fost recunoscută şi prin instituirea, în anul 2021, a Zilei Românităţii Balcanice, sărbătorită anual în data de 10 mai. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 6, Ultimul acces: 2026-11-13 08:11:29
|
Timp total: 0.04s...
[]:1