Restaurarea Coifului de la Coţofeneşti se apropie de final: Piesa ar putea reveni în expoziţie de Ziua Culturii[2026-11-04]Cristian DamianRestaurarea Coifului de la Coţofeneşti se apropie de final: Piesa ar putea reveni în expoziţie de Ziua Culturii Restaurarea Coifului de la Coţofeneşti se apropie de final, au anunţat reprezentanţii Ministerului Culturii într-un comunicat de presă. Stadiul intervenţiilor asupra artefactului recuperat în luna aprilie, după ce fusese furat din Muzeul Drents din Olanda, a fost prezentat luni, la Muzeul Naţional de Istorie a României. Procesul de restaurare a fost precedat de un amplu set de investigaţii microscopice şi analize fizico-chimice, prin care specialiştii au evaluat starea de conservare a obiectului şi deteriorările suferite. La lucrări participă experţi din România, în colaborare cu personal calificat din Olanda. Restauratorul Alexandru Dozsa a explicat că au fost stabilite intervenţiile care a permit readucerea coifului la forma iniţială. Această etapă a reprezentat una dintre cele mai dificile componente ale întregului demers. Din nou în muzeu din 2027 Ministerul Culturii a transmis că urmăreşte ca artefactul să reintre în circuitul expoziţional începând cu 15 ianuarie 2027, când este sărbătorită Ziua Culturii Naţionale. Data este însă condiţionată de încheierea tuturor operaţiunilor de restaurare şi de asigurarea cerinţelor necesare expunerii în condiţii de siguranţă. În cadrul întâlnirii de la Muzeul Naţional de Istorie a României au fost prezentate şi informaţii referitoare la proiectul de consolidare, restaurare şi modernizare a clădirii instituţiei. La manifestare au participat Ioana Ciocan, ministrul Culturii, viceprim-ministrul şi ministrul Afacerilor Interne, Marian Neacşu, precum şi reprezentanţi ai conducerii muzeului şi ai Ministerului Culturii. Coiful de la Coţofeneşti Considerat cel mai cunoscut artefact arheologic descoperit pe teritoriul României, Coiful de la Coţofeneşti a intrat în patrimoniul statului în anul 1929, după ce a fost donat Ministerului Instrucţiunii Publice şi Cultelor. Datat în secolul al 4-lea î.Hr., este împodobit cu motive specifice artei tracice. Descoperirea sa a fost făcută întâmplător în apropierea localităţii Coţofeneşti din judeţul Prahova, iar cercetările arheologice au permis reconstituirea împrejurărilor în care piesa a ieşit la lumină. Specialiştii au explicat că piesa nu a avut un rol militar, ci unul ceremonial. Fragilitatea sa, dimensiunile reduse şi contextul în care a fost descoperit susţin ipoteza că a fost depusă ca ofrandă cu semnificaţie religioasă. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 3, Ultimul acces: 2026-11-11 08:32:32
|
Timp total: 0.04s...
[]:1