Mănăstirea Rohia îşi primeşte ctitorul acasă: Preotul Nicolae Gherman va fi reînhumat la aşezământul monahal[2026-11-03]basilica.roMănăstirea Rohia îşi primeşte ctitorul acasă: Preotul Nicolae Gherman va fi reînhumat la aşezământul monahal Osemintele preotului Nicolae Gherman, ctitorul Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia, şi ale soţiei sale Maria vor fi reînhumate joi în cimitirul aşezământului monahal. Strămutarea osemintelor va începe în Cimitirul Central din Dej, unde va fi oficiată şi o slujbă de pomenire. Ulterior, începând cu ora 12:00, Episcopul Iustin al Maramureşului şi Sătmarului va săvârşi slujba de reînhumare în cimitirul Mănăstirii Rohia, alături de obştea monahală, în prezenţa rudelor familiei Gherman. „Prin aducerea osemintelor preotului Nicolae Gherman în cimitirul Mănăstirii Rohia, el se întoarce pentru totdeauna în satul natal şi în ctitoria sa, Mănăstirea Rohia, unde îşi va dormi somnul de veci, alături de fiica Anuţa, de stareţii şi monahii Mănăstirii Rohia”, se arată în comunicatul transmis de aşezământul monahal. Obştea Mănăstirii Rohia îi invită pe preoţii din Ţara Lăpuşului şi pe credincioşii din localitate să participe la slujba de reînhumare. Preotul Nicolae Gherman, ctitorul Mănăstirii Rohia Părintele Nicolae Gherman, ctitorul Mănăstirii Rohia. Sursă foto: Facebook / Mănăstirea „Sf. Ana” Rohia Părintele Nicolae Gherman s-a născut în 1 octombrie 1877, în localitatea Rohia. A urmat studiile gimnaziale la Năsăud şi cursurile Seminarului Teologic „Andreian” din Sibiu, pe care le-a absolvit în anul 1899. A fost hirotonit preot în 20 noiembrie 1899 de Mitropolitul Ioan Meţianu al Transilvaniei, iar în 2 februarie 1900 a fost instalat paroh în Rohia, unde a slujit timp de 40 de ani. În această perioadă, a desfăşurat o amplă activitate pastorală, educaţională şi socială, contribuind la dezvoltarea comunităţii locale. Între anii 1903 şi 1905 a construit Biserica „Naşterea Maicii Domnului” din Rohia, iar între 1923 şi 1926 a întemeiat Mănăstirea „Sfânta Ana”, cea mai importantă ctitorie a sa. Părintele Nicolae Gherman s-a implicat şi în organizarea vieţii culturale şi economice a comunităţii. A înfiinţat o bancă populară, o bibliotecă parohială şi o cooperativă şi a sprijinit construirea primei şcoli confesionale din Rohia. În anul 1936, a îndrumat comunitatea să cumpere un teren şi un castel din localitate, clădirea fiind folosită ulterior pentru şcoală şi primărie. Activitate naţională şi patriotică Preotul Nicolae Gherman a avut şi o contribuţie importantă la afirmarea identităţii naţionale a românilor din Transilvania. În 22 noiembrie 1918, Consiliul Naţional Român din Ţara Lăpuşului l-a desemnat delegat cu credenţionale la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Activitatea sa naţională şi patriotică a avut consecinţe asupra vieţii personale. După Dictatul de la Viena din 1940, fiind ameninţat de autorităţile horthiste, a fost nevoit să părăsească Rohia şi să se refugieze în România. Ulterior, a slujit ca administrator parohial în mai multe comunităţi, fără a mai reveni la parohia pe care o păstorise timp de patru decenii. Pentru activitatea sa, a primit rangul de iconom din partea Episcopului Nicolae Ivan al Clujului şi a fost decorat cu distincţia „Răsplata muncii pentru biserică”, clasele a III-a şi I. În anul 1947 s-a pensionat şi s-a stabilit la Dej, unde a trecut la cele veşnice în 20 iunie 1959. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 3, Ultimul acces: 2026-11-13 04:20:27
|
Timp total: 0.04s...
[]:1