Papa în Uruguay: Suntem chemaţi să ne întoarcem mereu la Domnul[2026-11-07]foto: Vatican Media„Fidelitatea faţă de vocaţia noastră ne cheamă să ne întoarcem mereu la Isus Cristos; să-l lăsăm să fie comoara noastră, Cel pe care dorim să-l imităm.” Papa Leon al XIV-lea a exprimat această speranţă în cadrul Vecerniei cu Episcopi, preoţi, diaconi, persoane consacrate şi seminarişti, la Catedrala Neprihănitei Zămisliri şi a Sfinţilor Filip şi Iacob, din Montevideo, capitala Uruguayului. Evenimentul a marcat unul dintre primele puncte din programul călătoriei sale apostolice de 12 zile în America Latină. Pontiful s-a bucurat pentru faptul că mai mulţi tineri dintre cei prezenţi şi-au început deja drumul în seminar şi în viaţa consacrată. „Ce bucurie este să ştim că răspunsurile generoase la iubirea lui Cristos continuă să apară! Să vedem în aceste roade dovada că Dumnezeu aude rugăciunile poporului Său.” Din Catedrala din Montevideo, Papa i-a invitat pe confraţii săi Episcopi din întreaga lume „să promoveze în Dieceze zile de rugăciune şi de post pentru creşterea numărului de vocaţii la preoţie şi la viaţa consacrată”. „Parohiile, familiile şi comunităţile religioase să se alăture la această rugăciune, iar exemplul acestei ţări să încurajeze mulţi alţii să se roage cu aceeaşi încredere!”, a făcut el apel. Pontiful a amintit că iniţiativa din Uruguay a început în 2024, când în seminarul interdiecezan nu a intrat niciun candidat nou. Aceasta i-a determinat pe credincioşi să se adune „pentru a-l ruga pe Domnul să trimită lucrători la secerişul Său”, şi de atunci au stăruit în rugăciune. „Astăzi mulţumim”, a spus Sfântul Părinte, „că mai mulţi tineri şi-au început drumul în seminar şi în viaţa consacrată şi sunt aici cu noi.” I-a îndemnat pe seminarişti şi pe novici să privească spre cei care merg de mult timp pe calea dăruirii de sine. „Priviţi-le iubirea perseverentă şi felul lor de a se raporta la Isus. Învăţaţi de la ei acea intimitate cu Domnul.” Similar, le-a cerut celor care au petrecut mulţi ani în pastoraţie sau în viaţa consacrată să revină mereu la ceea ce este esenţial. „Preţuiţi tăcerea rugăciunii, ascultarea cuvântului şi întâlnirea cu Cristos în Euharistie. În acea intimitate se reînnoieşte iubirea care v-a determinat să îi dăruiţi Lui viaţa voastră, iar inimile voastre ajung să preia trăsăturile Inimii Sale.” Papa a îndemnat clericii şi persoanele consacrate din Uruguay să se lase mereu călăuziţi de El şi să facă totul uniţi în legătura iubirii, mai ales în mijlocul încercărilor. Chiar şi atunci când îi despart mulţi kilometri, ei trebuie „să se sprijine unii pe alţii şi să rămână mereu în comuniune cu Succesorul lui Petru, care are şi el nevoie de sprijinul rugăciunilor voastre”. În reflecţia sa, Sfântul Părinte le-a amintit celor prezenţi că, prin Botez, Cristos ne face părtaşi ai vieţii Sale şi ne invită să creştem în asemănarea cu El, ca să învăţăm să vedem, să ascultăm şi să iubim aşa cum o face El. A insistat că aceia care şi-au încredinţat viaţa Domnului trebuie să se întrebe serios unde le sunt inimile, avertizând să nu lase distragerile să le abată atenţia de la locul unde ar trebui să fie. A vorbit despre momentul în care Isus şi-a ridicat privirea spre Zaheu, ascuns printre ramurile unui sicomor, subliniind că această privire milostivă este în natura Dumnezeului nostru. „Prin viaţa lui Isus, am ajuns să cunoaştem cum ne priveşte El şi cât de mult ne iubeşte.” Papa i-a asigurat pe cei din faţa lui că, prin ei, Cristos a căutat să ajungă la mulţi oameni cu iubirea Sa şi i-a lăudat pe cei ale căror mâini „au îmbătrânit făcând binele!” Domnul înfăptuieşte o transformare în cei care rămân aproape de El, chiar şi atunci când credinţa le este pusă la încercare. „Asemănarea noastră cu Cristos se maturizează şi în mijlocul dificultăţilor, de pildă atunci când munca pare zadarnică, când ne slăbesc puterile sau când trebuie să luăm totul de la capăt”, a spus el, observând că „în cele din urmă, răbdarea îşi lasă amprenta”. „Fie ca încercările să ne găsească mereu uniţi cu Isus, pentru ca ele să ne ajute să creştem în iubirea Sa.” Sfântul Părinte a continuat amintind că sub bolţile catedralei se odihneşte trupul Fericitului Jacinto Vera. „În acel mormânt, în speranţa învierii, se află picioarele care au străbătut drumurile Uruguayului ca să ducă Evanghelia la poporul său; mâinile care au binecuvântat, i-au ajutat pe cei săraci şi au administrat Sacramentele; urechile care au ascultat nenumărate Spovezi; şi ochii care i-au observat pe cei care aveau nevoie de ajutor.” Subliniind că relaţia sa cu Dumnezeu a modelat chipul, gesturile şi felul în care Fericitul Jacinto Vera se raporta la ceilalţi, Papa a evidenţiat că aceia care se apropiau de el „întâlneau ceva din bunătatea lui Cristos, chiar înainte de a auzi un cuvânt din predicarea sa”. Pontiful a spus că unul dintre secretele evanghelizării este să semănăm cu Cel pe care îl vestim. „Pe acest pământ, unde mulţi dintre contemporanii noştri îl cunosc puţin pe Isus Cristos şi atât de mulţi tineri au crescut departe de viaţa Bisericii, acea mărturie are o putere deosebită.” Şi-a exprimat apoi speranţa ca, atunci când creştinii vorbesc altora despre Isus, aceştia să descopere bunătatea Domnului. Sfântul Părinte a încheiat rugându-se ca Maica Domnului „să ne ajute să ne ţinem inimile aproape de Fiul ei, pentru ca atunci când va veni timpul să închidem ochii, să auzim glasul Domnului chemându-ne pe nume şi să ne încredinţăm în mâinile Sale”. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 10, Ultimul acces: 2026-11-13 02:48:40
|
Timp total: 0.04s...
[]:1