Patriarhul Daniel, la Simpozionul Internaţional de Misiologie: Misiunea Bisericii este predicarea Evangheliei lui Hristos[2026-09-28]Alexandru BobocPatriarhul Daniel, la Simpozionul Internaţional de Misiologie: Misiunea Bisericii este predicarea Evangheliei lui Hristos Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis un mesaj, la deschiderea Simpozionului Internaţional de Misiologie Ortodoxă, în care a evidenţiat misiunea Bisericii în lume. Manifestarea academică are loc luni şi marţi la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Capitală. „Dimensiunea misionară este una dintre preocupările principale ale Bisericii. Misiunea pe care o desfăşoară Biserica se fundamentează pe cuvintele Domnului Hristos adresate Apostolilor: Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată făptura (Marcu 16,15)”, a subliniat Preafericirea Sa. Patriarhul României a amintit că cel mai important aspect al misiunii Bisericii este cel legat de mărturisirea şi propovăduirea Adevărului Evangheliei Domnului Iisus Hristos. Mesajul a fost prezentat de Arhid. Eugen Maftei, consilier eparhial în cadrul Sectorului învăţământ şi activităţi cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Mesajul integral: Misiunea Bisericii este predicarea Evangheliei lui Hristos şi transmiterea credinţei şi a vieţii creştine în lume În 2008 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca fiecărui an să-i fie dedicată o tematică omagială cu caracter teologic sau pastoral, ulterior acesteia adăugându-i-se şi o componentă comemorativă, consacrată unor personalităţi sau evenimente din istoria Bisericii. Această iniţiativă avea în vedere intensificarea vieţii duhovniceşti, sociale şi culturale din parohii, oferind posibilitatea de a adânci o temă de interes pentru credincioşi. În acest context, organizarea unui simpozion internaţional la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, care are ca subiect misiunea Bisericii este o iniţiativă care se înscrie într-un demers firesc de cercetare, dezbatere şi dialog cu privire la provocările actuale ale vieţii creştine. Dimensiunea misionară este una dintre preocupările principale ale Bisericii. Misiunea pe care o desfăşoară Biserica se fundamentează pe cuvintele Domnului Hristos adresate Apostolilor: „Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată făptura” (Marcu 16,15). Ucenicii Mântuitorului au împlinit porunca şi au transmis urmaşilor lor, ca principală îndatorire, această lucrare misionară. Biserică prelungeşte şi actualizează mesajul Evangheliei, mărturisind credinţa cea dreaptă, bine ştiind că de păstrarea şi mărturisirea ei depinde însăşi mântuirea oamenilor. Părinţii Bisericii au înţeles necesitatea unei astfel de misiuni şi au exprimat-o lămurit. Sf. Grigorie de Nyssa, de exemplu, în deschiderea Marelui cuvânt catehetic, afirma: „Cei dintâi care trebuie să cunoască adânc învăţătura creştină sunt cei puşi să îndrume viaţa şi dreapta credinţă, pentru ca, prin ele, Biserica să crească, iar numărul celor intraţi în rândurile ei să se înmulţească prin propovăduirea cuvântului adevăratei credinţe, în auzul cât mai multor credincioşi”[1]. Aşadar, cel mai important aspect al misiunii Bisericii este cel legat de mărturisirea şi propovăduirea Adevărului Evangheliei Domnului Iisus Hristos, Cel ce este „Calea, Adevărul şi Viaţa” (Ioan 14,6). Adevărul credinţei drepte nu se adaptează vremurilor, el rămâne permanent acelaşi, pentru că mărturiseşte pe acelaşi Hristos, Cel ce „ieri, azi şi în veci este acelaşi” (Evrei 13,8), dar mijloacele prin care Biserica îşi exercită misiunea în lume pot fi diverse şi potrivite contextului cultural şi social în care trăim. Biserica înţelege că puterea misiunii ei nu stă în raţiunea autonomă, ci în raţiunea luminată de harul divin. Fără această experienţă a comuniunii divino-umane, manifestarea raţiunii nu duce la theoria, adică la o teologie a cunoaşterii prin comuniune. O teologie mărturisitoare şi misionară este posibilă numai printr-o experienţă de viaţă duhovnicească şi eclesială, în care omul se întâlneşte cu Dumnezeu, în rugăciune şi prin participare la viaţa sfinţitoare a Bisericii. Teologia academică este chemată să ţină cont de acest aspect şi să cultive discernământul sau capacitatea de a deosebi între Duhul lui Hristos şi duhul lumii. Fără ancorarea ei în viaţa Bisericii, teologia academică riscă să se secularizeze şi să piardă din vedere chiar scopul ei principal: acela de a forma slujitori ai Bisericii, care nu trebuie doar să cunoască învăţătura de credinţă, ci şi să o trăiască, să o pună în practică în viaţa lor, îndemnând astfel la convertire, prin cuvânt şi faptă. Într-o societate aflată într-un vizibil proces de secularizare, în care accentele de individualism, autosuficienţă şi autoafirmare sunt tot mai evidente, teologia academică este chemată să unească cercetarea intelectuală cu experienţa liturgică şi duhovnicească. Numai aşa teologia poate fi nu doar o teologie pentru şcoală, ci o teologie pentru viaţă şi pentru mântuire, înţeleasă ca unire a omului muritor cu Hristos Cel veşnic viu (cf. Ioan 11,25). Înfiinţarea studiilor de Misiologie în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă, în urmă cu 100 de ani, a avut tocmai acest scop: de a face din teologia academică o teologie aplicată, care nu este ruptă de viaţa Bisericii, ci integrată acesteia, o teologie vie şi mărturisitoare. Învăţământul teologic este chemat şi astăzi – ca şi acum 100 de ani – să găsească exprimări noi şi dinamice prin care să susţină misiunea de formare intelectuală şi spirituală a noilor generaţii. De aceea este tot mai evidentă necesitatea reafirmării legăturii dintre teologie şi spiritualitate, dintre credinţă şi mărturisire, dintre viaţa creştină şi misiune. În acest sens, studenţii facultăţilor de Teologie sunt îndemnaţi să îmbine în mod armonios cercetarea ştiinţifică cu dimensiunea practică a viitoarei slujiri, care presupune cooptarea lor în proiecte de formare duhovnicească, în proiecte educaţional-catehetice, social-filantropice şi de voluntariat. Aceasta a fost, de altfel, şi viziunea profesorului Vasile Gh. Ispir, care, în calitate de profesor de Misiologie la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, a iniţiat un amplu proiect catehetic pentru vremea respectivă: „Şcoala duminicală”. Proiectul, desfăşurat în perioada interbelică, prin Asociaţia Misionară a Studenţilor Creştin-Ortodocşi, a reuşit, pe parcursul celor 10 ani, să întărească legătura dintre Biserică şi Şcoală şi să contribuie la formarea duhovnicească a tinerelor generaţii. Era vorba despre un program catehetic bine întocmit, prin care studenţi teologi din Bucureşti erau cooptaţi pentru a ţine lecţii elevilor, în şcoli, în fiecare duminică dimineaţa, după care îi însoţeau pe aceştia la Sfânta Liturghie, în parohiile învecinate. Început în anul 1926, cu 7 echipe de studenţi teologi, acest proiect s-a dezvoltat mereu, ajungând la o reţea de 32 astfel de echipe catehetice. Activitatea acestor studenţi continua şi pe perioada vacanţei, având ca centru Mănăstirea Neamţ, unde Asociaţia Misionară a Studenţilor Creştin-Ortodocşi se reunea pentru a participa la conferinţele Cercului de studii social-creştine Solidaritatea, ocazie cu care studenţii se implicau şi în comunităţile parohiale din zonă, iar studentele ofereau asistenţă în spitale şi în centrele de îngrijire[2]. Biserica este chemată astfel să afirme permanent o atitudine de responsabilitate morală pentru modul în care este apărată şi promovată demnitatea persoanei umane, indiferent de starea în care s-ar afla. Din acest punct de vedere, teologia adevărată, care exprimă conştiinţa misionară a Bisericii, are datoria de a-i învăţa pe studenţi să împletească ştiinţa cu solidaritatea, gândirea cu rugăciunea, credinţa cu fapta iubirii milostive. În încheiere, ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvânteze pe toţi organizatorii şi pe toţi participanţii la acest simpozion dedicat misiunii creştine. † Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române [1] Sf. Grigorie al Nyssei, Marele cuvânt catehetic. Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieţii) şi despre nevoinţa cea adevărată, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2011, p. 11. [2] Asociaţia Misionară a Studenţilor Creştini Ortodocşi. Zece ani de activitate (1926 1936), cu un cuvânt introductiv al domnului doctor Vasile Ispir, Bucureşti, 1936, pp. 20; 56. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 1, Ultimul acces: 2026-09-30 04:53:01
|
Timp total: 0.03s...
[]:1