Papa Leon: Viitorul Europei nu se află în uniformitate, ci în armonia diferenţelor[2026-09-28]foto: Vatican MediaUltimul eveniment public al Papei Leon al XIV-lea înainte de a se îndrepta spre aeroport pentru a se întoarce la Roma a fost celebrarea Sfintei Liturghii în Catedrala Sfântul Ştefan (Cathédrale Saint-Étienne) din Metz. Construcţia a început în 1120, iar trei sute de ani mai târziu, actuala Catedrală a fost finalizată. În cadrul acestei celebrări euharistice, Sfântul Părinte a menţionat că încredinţează Domnului atât comunitatea diecezană din Metz, cât şi întreaga lume. Regiunea Moselle – unde se află Metz – se învecinează cu Luxemburgul şi Germania şi, după cum a explicat el, „a fost întotdeauna un punct de intersecţie pentru diferite popoare şi a suferit din cauza amplasării sale la graniţa Europei”. Cu toate acestea, a subliniat că promisiunea lui Dumnezeu este încă valabilă aici, astăzi. O casă este mai mult decât o clădire Reflectând asupra primei lecturi, Pontiful a evidenţiat trei imagini pe care profetul Isaia le foloseşte pentru a privi Împărăţia lui Dumnezeu din perspectiva dreptăţii, justiţiei şi păcii: deşertul, grădina şi casa. În primul rând, „în deşert – un loc al sobrietăţii şi al tăcerii – se instaurează dreptatea”. Această imagine ne aminteşte cât de importantă este simplitatea şi ne invită să privim ceea ce este cu adevărat esenţial în viaţă. Ea ne ajută să atribuim obiectelor valoarea cuvenită şi ne învaţă sacrificiul şi renunţarea. A doua imagine este cea a unei grădini în care domneşte dreptatea. Spre deosebire de deşert, grădina dezvăluie frumuseţea – cu apă, seminţe, lăstari şi flori. Aceasta, a spus Papa Leon, „este rodul unei vieţi drepte, care îi permite omului să înflorească pe deplin prin aderarea liberă la planurile Domnului”. În al treilea rând, există imaginea unei case, care este un loc al păcii. În deşert şi în grădină, acţiunile lui Dumnezeu prevalează, ceea ce duce la înflorire şi creştere. În schimb, construirea unei case necesită „o contribuţie mai directă şi mai semnificativă din partea fiinţelor umane”. Este un „adevărat «proiect de construcţie»” prin efort comun. În acelaşi mod, pacea – un dar al lui Dumnezeu – are nevoie, de asemenea, de un răspuns din partea oamenilor, deoarece, în plus, o casă este mai mult decât o structură de piatră. Ea este, de asemenea, plină de prezenţa umană şi de iubire. „Într-o lume marcată de limitări”, a explicat el, „armonia poate fi construită doar prin caritate, o caritate care ştie să împartă bucuriile şi durerile, care ştie să încurajeze şi să ierte, fără calcul sau limită, la fel ca într-o familie”. Deşerturi transformate în oaze Lumea de astăzi este marcată de violenţă, manipulare şi aroganţă la diferite niveluri. Totuşi, în acest context, Isus ne arată cum să transformăm „deşerturile în oaze, să plantăm grădini şi să construim case”. Calea către aceasta este marcată de iertare, milostivire şi mărinimie. Nu este o cale a slăbiciunii. Dimpotrivă, Papa i-a invitat pe toţi să reflecteze asupra acestor întrebări: Ce aduc cu sine răzbunarea, represaliile şi respingerea, atât în lume, cât şi în interiorul fiecăruia dintre noi? Cum va arăta viitorul dacă aceste atitudini stau la baza cuvintelor şi acţiunilor noastre? „Voi, cei care sunteţi copiii acestui pământ sfâşiat în trecut de conflicte fratricide, ştiţi foarte bine că nu este adevărat că cei care caută răzbunarea sunt mai puternici decât cei care iartă”, a subliniat Sfântul Părinte. Metz şi Moselle oferă exemple care arată că reconcilierea este posibilă doar atunci când cineva rupe lanţul resentimentului. În faţa nedreptăţii, singura cale spre mântuire trece prin iubirea care are grijă de ceilalţi şi caută să ofere încredere indiferent de circumstanţe. Prin urmare, a subliniat Pontiful, „legea, dreptatea şi pacea sunt etape pe un drum al convertirii care începe ca o călătorie personală şi devine din ce în ce mai comunitară, conducând la o civilizaţie care respectă fiinţele umane şi pe Creatorul lor”. Sfântul Augustin a definit adevărata pace ca o comuniune în care oamenii găsesc bucurie în Dumnezeu şi unii în alţii prin Dumnezeu. Aceasta presupune, de asemenea, recunoaşterea şi respectarea demnităţii şi rolului unic şi sacru al celorlalţi. Acestea sunt exact valorile pe care s-a clădit Europa de-a lungul multor secole. Monahismul creştin a contribuit, de asemenea, la transmiterea principiilor morale care guvernează lumea – primatul persoanei, protecţia libertăţii individuale, primirea străinului etc. În armonia diferenţelor Catedrala Sfântului Ştefan este un exemplu de perseverenţă şi fidelitate faţă de aceste principii. „Această Catedrală ne învaţă că lumina lui Dumnezeu nu ne şterge identităţile unice, ci, dimpotrivă, uneşte istorii şi culturi diferite într-un singur mozaic minunat al păcii – atât de necesar în timpul nostru, sfâşiat cum este de noi diviziuni şi conflicte”, a spus Papa Leon. Vitraliile sale ne invită să contemplăm faptul că viitorul Europei nu se găseşte în uniformitate, ci mai degrabă în „armonia diferenţelor, unde rănile trecutului devin deschideri prin care străluceşte lumina.” Acesta este un simbol al identităţii Bisericii. Structurile ne pot ajuta să aducem lumina Evangheliei în lume. A susţinut că vitraliile sunt „«cărţi» care ne adună împreună pentru a ne aminti poveşti minunate pline de eroism, bunătate, milostivire, iubire şi frumuseţe morală, pentru care noi, la rândul nostru, trebuie să fim martori generoşi şi curajoşi”. Papa a încheiat exprimându-şi dorinţa ca comunitatea din Metz, care „astăzi mai mult ca oricând este chemată să fie un far de speranţă pentru ţară, pentru Europa şi pentru lume”, să fie încredinţată mijlocirii Fecioarei Maria şi a sfinţilor patroni ai Franţei. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1, Ultimul acces: 2026-09-30 07:16:53
|
Timp total: 0.03s...
[]:1