© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Ziua Limbii Române a fost marcată la Catedrala Ortodoxă Română din Londra[2026-09-02]Ştefana Totorcea2 Foto creditArhiepiscopia Marii Britanii şi a Irlandei de Nord Adaugă Basilica, sursa ta preferată în Google Ziua Limbii Române a fost marcată luni la Şcoala Parohială „Sfinţii Martiri Brâncoveni” a Catedralei Arhiepiscopale „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Enfield, Londra. Tema evenimentului a fost „Limba română în diaspora – o punte între generaţii”. Prof. dr. Simona Valentina Mălescu şi doamna preoteasă Mădălina Popescu-Cîrstucescu au propus participanţilor o reflecţie asupra uneia dintre cele mai preţioase moşteniri pe care o familie o poate transmite generaţiilor următoare: limba maternă. În centrul prezentării s-a aflat ideea că „o limbă transmisă astăzi poate uni trei generaţii mâine”, evidenţiindu-se responsabilitatea fiecărei generaţii de a păstra, cultiva şi transmite limba română copiilor şi nepoţilor, ca expresie a identităţii, memoriei şi apartenenţei culturale. Participanţii au fost invitaţi să privească limba română dincolo de funcţia sa de comunicare. Prin întrebări simple, dar profunde, precum „În ce limbă ai auzit pentru prima dată «Te iubesc»?” sau „În ce limbă auzi în amintirile tale glasul bunicii ori al bunicului?”, prezentarea a evidenţiat legătura strânsă dintre limbă, memorie şi identitate. Limba conservă istoria şi tradiţia Ziua Limbii Române a fost marcată luni, 31 august 2026, la Catedrala Ortodoxă Română din Londra. Foto: Arhiepiscopia Marii Britanii şi Irlandei de Nord Mesajul central a fost acela că limba nu păstrează doar cuvinte, ci conservă oameni, istorii de viaţă, tradiţii şi experienţe care modelează destinul fiecărei familii. „Un accent deosebit a fost pus asupra rolului limbii române în viaţa primei generaţii de emigranţi români. Pentru mulţi dintre cei plecaţi departe de ţară, limba maternă rămâne spaţiul interior al credinţei, al rugăciunii, al amintirilor şi al legăturii vii cu familia şi cu locurile natale”, transmite doamna preoteasă Mădălina Popescu-Cîrstucescu într-un material publicat pe site-ul eparhial. „Prin intermediul limbii române se transmit nu doar informaţii, ci şi valori, repere morale şi duhovniceşti, moduri de a înţelege lumea şi bogăţia patrimoniului cultural românesc.” Familia românească în diaspora Un punct important al discuţiei l-a constituit realitatea familiilor româneşti din diaspora. Deşi mulţi copii înţeleg limba română, utilizarea acesteia devine adesea limitată în viaţa de zi cu zi. În acest context, limba maternă a fost prezentată ca o legătură esenţială cu rădăcinile familiale şi culturale, ca o punte între generaţii şi între România şi locurile pe care românii le numesc astăzi „acasă”. Evenimentul a evidenţiat totodată valoarea bilingvismului şi necesitatea discernământului în utilizarea celor două limbi, română şi engleză, în viaţa comunităţilor din diaspora. Participanţii au fost încurajaţi să privească folosirea celor două limbi nu ca pe o alegere între două identităţi, ci ca pe o oportunitate de îmbogăţire culturală şi personală. Prezentarea a inclus şi momente interactive dedicate descoperirii bogăţiei limbii române. Participanţii au identificat regionalisme precum „păpuşoi”, „pită”, „curechi”, „lubeniţă”, „barabulă” şi „cocon”, au completat proverbe cunoscute şi au reflectat asupra semnificaţiei unor cuvinte definitorii pentru sensibilitatea românească. Un loc aparte l-a ocupat cuvântul „dor”, prezentat ca expresie a unei experienţe sufleteşti profunde, dificil de redat printr-un singur termen în alte limbi. Biserica şi limba română Un alt moment important a fost consacrat rolului Bisericii în păstrarea şi cultivarea limbii române. În diaspora, parohia este adesea mai mult decât un spaţiu liturgic; ea devine locul în care generaţiile se întâlnesc, unde copiii aud limba rugăciunii şi descoperă valorile credinţei şi culturii româneşti. Prezentarea a evidenţiat legătura profundă dintre credinţă şi limbă, descrise drept două dintre cele mai valoroase moşteniri pe care părinţii le pot transmite copiilor. Identitate deschisă spre universalitate Evenimentul a fost organizat de Şcoala Parohială „Sfinţii Martiri Brâncoveni” de la Catedrala Arhiepiscopală. Foto: Arhiepiscopia Marii Britanii şi Irlandei de Nord „În acelaşi timp, participanţii au fost îndemnaţi să înţeleagă păstrarea limbii române, a credinţei ortodoxe şi a culturii româneşti nu ca pe o retragere într-un spaţiu comunitar închis, ci ca pe o formă de continuitate şi responsabilitate faţă de moştenirea primită. Identitatea autentică nu conduce la enclavizare, ci oferă temelia necesară dialogului, integrării şi comuniunii cu ceilalţi”, a mai precizat doamna preoteasă. „Mesajul care a însoţit întreaga prezentare a fost unul simplu şi profund: Nu căuta perfecţiunea. Creează continuitate. Prin păstrarea limbii române, a credinţei şi a legăturii cu valorile moştenite, fiecare familie contribuie la construirea unei punţi trainice între trecut, prezent şi viitor.” Despre Ziua Limbii Române Ziua Limbii Române a fost instituită la Chişinău în 1990, în amintirea momentului de la 31 august 1989, când în urma solicitărilor celor circa 700.000 de participanţi la Marea Adunare Naţională de la Chişinău din 27 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti a adoptat Legea prin care decreta limba moldovenească drept limbă de stat. Momentul a reprezentat un efort de consolidare a identităţii româneşti în contextul care a precedat destrămarea Uniunii Sovietice şi a regimului ateist comunist în estul Europei. În România, Ziua Limbii Române a fost instituită în 2013. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 8, Ultimul acces: 2026-09-30 06:46:45
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
