© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.04s...
Să ne deschidem inimile pentru a vedea slava revărsată peste lume de Hristos, îndeamnă PS Timotei Prahoveanul[2026-08-06]de Cristian Damian„Să ne deschidem inimile pentru a vedea slava negrăită, revărsată peste lume de către Mântuitorul Hristos”, a îndemnat joi Episcopul vicar Timotei Prahoveanul al Arhiepiscopiei Bucureştilor, la Mănăstirea Cernica, cu prilejul hramului istoric al bisericii ctitorite de Sfântul Calinic. Preasfinţia Sa a evidenţiat semnificaţia sărbătorii Schimbării la Faţă a Domnului, arătând că lumina dumnezeiască descoperită pe Muntele Tabor rămâne o chemare adresată fiecărui credincios. „Oamenii de altă dată, dar şi mulţi din vremea noastră, preţuiesc frumuseţea şi importanţa rugăciunii, dar şi permanenta actualizare a unor momente din istoria mântuirii noastre”. Pregătire pentru Pătimiri Ierarhul a amintit că evenimentul petrecut pe Muntele Tabor a avut loc cu puţin timp înainte de Pătimirile lui Hristos, fiind o pregătire duhovnicească pentru apostoli: „Mântuitorul deja vestise ucenicilor odată şi apoi îndată, după ce a coborât de pe munte, a doua oară, apropiata Sa răstignire şi moarte, dar şi Învierea Sa”. „Mântuitorul a luat cu Sine trei dintre Apostolii Săi. Erau cei mai apropiaţi: Ioan, Evanghelistul Iubirii şi ucenicul fidel până la moarte, fratele lui, Iacov, şi Apostolul Petru. Mântuitorul s-a bizuit pe ei, ca şi pe ceilalţi apostoli”. „De această dată însă, Mântuitorul i-a luat pe ei pentru a fi pregătiţi în faţa unor evenimente care aveau să se petreacă după scurt timp în Ierusalim”, a mai spus Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Referindu-se la explicarea Sfântului Ioan Gură de Aur despre momentul Schimbării la Faţă, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul a arătat că cei trei apostoli trebuiau întăriţi în credinţă pentru a înţelege ceea ce aveau să trăiască la Ierusalim. „I-a luat pe aceşti ucenici ca ei să vadă slava dumnezeirii Sale, să vadă că Cel care avea să fie batjocorit, răstignit şi îngropat nu era un om obişnuit şi că toate acestea se petreceau din nemărginita Lui iubire faţă de oameni”. Lumina cunoaşterii Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor a subliniat că lumina văzută pe Tabor nu a fost o schimbare a firii lui Hristos, ci descoperirea slavei Sale dumnezeieşti, „mereu prezentă în Persoana Mântuitorului”, dar „acoperită din smerenia Lui”. Citându-l pe Sfântul Ioan Damaschin, Preasfinţia Sa a arătat că „nu atât Mântuitorul a strălucit în acel moment”, ci „ucenicii au fost luminaţi pentru a înţelege această slavă a dumnezeirii”. „Adeseori îl tratau ca un om. El şi-a arătat puterea pe care un om obişnuit n-ar fi putut niciodată. Aşa s-a întâmplat şi pe valurile învolburate ale mării, dar ucenicii nu L-au recunoscut. Ne spune Evanghelia că li se părea că văd o nălucă. L-au recunoscut abia atunci când Domnul le-a vorbit şi când i-a cerut lui Petru să meargă pe apele învolburate ca şi pe uscat”. „Au fost şi alte situaţii când chiar ucenicii nu L-au văzut ca pe Cel ce stăpâneşte peste toate, ci ca pe un om şi, cel mult, ca pe un mare învăţător. De aceea, Mântuitorul a avut această dorinţă de a-i împărtăşi din slava Sa”, a mai spus ierarhul. Chemarea de a căuta slava lui Hristos Preasfinţia Sa a arătat că sărbătoarea Schimbării la Faţă este o invitaţie permanentă la apropierea de Dumnezeu: „Să descoperim această lumină pe care imnografii Bisericii au aşezat-o în cuvintele tropalului ca fiind pururea fiitoare. Adică nu o lumină creată, ci o lumină care luminează şi acum şi va lumina mereu”. „Au fost mari Părinţi ai Bisericii care le-au amintit slujitorilor, dar şi credincioşilor, această posibilitate de a vedea şi ei, de a fi şi ei iluminaţi şi de a întâlni lumina pe care Mântuitorul Hristos le-a dăruit-o ucenicilor Săi pe Muntele Taborului”. Ierarhul a amintit că marii Părinţi isihaşti ai Bisericii, între care Sfântul Grigorie Palama, Sfântul Grigorie Sinaitul şi Sfântul Paisie de la Neamţ, au arătat că omul poate deveni părtaş acestei lumini prin smerenie, pocăinţă şi rugăciune stăruitoare. Referindu-se la tradiţia Mănăstirii Cernica, Preasfinţia Sa a evocat râvna marilor stareţi ai aşezământului pentru priveghere şi viaţă liturgică: „A fost această preocupare a lor ca mereu să caute Lumina cea neînserată a Împărăţiei lui Dumnezeu”. „Dumnezeu să ne lumineze întunericul şi să ne dăruiască bucuria vederii feţei Lui, a darului Lui în această lume şi, în mod deplin, a bucuriei întâlnirii cu El în Împărăţia Sa”, a spus la final Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 97, Ultimul acces: 2026-09-27 21:58:09
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
