Patriarhul Daniel a sfinţit racla pentru moaştele Sfintelor Nazaria, Olimpiada şi Elisabeta de la Văratec - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Patriarhul Daniel a sfinţit racla pentru moaştele Sfintelor Nazaria, Olimpiada şi Elisabeta de la Văratec

[2026-08-03]
de Alexandru Boboc

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfinţit luni racla în care vor fi aşezate moaştele Sfintelor Cuvioase Nazaria, Olimpiada şi Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec. Slujba a avut loc în Paraclisul istoric „Sf. M. Mucenic Gheorghe” al Reşedinţei Patriarhale.
Racla din argint a fost realizată la atelierul de cizelură al Mănăstirii Pasărea din cadrul Atelierelor Patriarhiei Române, fiind ornată cu icoanele celor trei sfinte şi scene din viaţa lor.
La slujbă au participat arhim. Dionisie Constantin, consilier patriarhal coordonator şi directorul Atelierelor Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă al Patriarhiei Române, stavrofora Iosefina Giosanu, stareţa Mănăstirii Văratec, însoţită de maici din obştea aşezământului monahal, precum şi alţi clerici.
Preafericirea Sa a prezentat viaţa celor trei sfinte, subliniind dimensiunea isihastă a mănăstirii în care au vieţuit.
„Maicile acestea, toate au fost isihaste, dar mai ales Nazaria şi Olimpiada, care au avut duhovnici mari isihaşti: Sf. Paisie de la Neamţ şi Iosif de la Văratec, dar pentru Sfânta Nazaria a fost duhovnic şi Sfântul Vasile de la Poiana Mărului, care era originar din Ucraina, dar care a vieţuit în părţile Vrancei”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Sfintele Nazaria şi Olimpiada
Patriarhul României a evidenţiat că sfintele de la Mănăstirea Văratec au avut duhovnici isihaşti care le-au îndemnat să vieţuiască în rugăciune neîntreruptă.
„Sfânta Nazaria a fost din părţile Braşovului, s-a născut în prima jumătate a secolului al 18-lea, şi s-a călugărit în părţile Vrancei, având duhovnic pe Sfântul Vasile de la Poiana Mărului, alt mare isihast. Apoi a venit în Moldova şi a avut duhovnici foarte mari şi aceşti duhovnici au îndemnat maicile să vieţuiască în rugăciune neîntreruptă”.
De numele Sfintei Cuvioase Nazaria se leagă întemeierea Schitului Văratec. Ea a trecut la Domnul în anul 1814.
Părintele Patriarh Daniel a subliniat iscusinţa Sfintei Cuvioase Olimpiada care a organizat încă de tânără Mănăstirea Văratec.
„Cuvioasa Olimpiada de la Văratec s-a născut la Iaşi în 1758, în familia preotului Mihail de la Biserica Sfântul Nicolae – Domnesc. A organizat Mănăstirea Văratec între anii 1771-1778 şi a fost stareţă a aşezământului între anii 1822-1828, 1834-1842, trecând la Domnul în anul 1842”.
Sfânta Cuvioasă Safta Brâncoveanu
Despre Sfânta Cuvioasă Safta Brâncoveanu, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că a desfăşurat o activitate filantropică deosebită.
După moartea soţului ei, Marele Ban Grigore Brâncoveanu, „a organizat aşezămintele brâncoveneşti de lângă Biserica Domniţa Bălaşa din Bucureşti, şi anume o şcoală, un azil pentru văduve şi, mai ales, Spitalul Brâncovenesc, care a fost foarte renumit, cu doctori buni”.
„În 1840, Safta Brâncoveanu a devenit monahie la Mănăstirea Văratec, unde a vieţuit 17 ani, până în 1857. A fost o femeie foarte evlavioasă, când nu putea să meargă la biserică din cauza bătrâneţii, citea toată pravila în chilia sa. A fost, în mod deosebit, o femeie foarte darnică”.
Preafericirea Sa a subliniat în încheiere: „E foarte important ca noi să cunoaştem că prin aceste maici sfinte, cum a fost şi Mavra de pe Ceahlău, deja cunoscută prin proclamarea locale, şi alte maici sfinte şi alţi monahi sfinţi, suntem un popor isihast, cu vocaţie isihastă”.
Părintele Patriarh Daniel le-a dăruit maicilor de la Mănăstirea Văratec cele şase volume ale Mineielor Sfinţilor Români; volumul „Păstorul cel bun” şi alte cărţi.
Proclamarea locală a canonizării Sfintelor Cuvioase Nazaria, Olimpiada şi Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec va avea loc în data de 16 august.
Cele trei sfinte cuvioase au fost canonizate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 2025, alături de alte sfinte femei românce. Proclamarea generală a canonizării sfintelor femei a avut loc în luna februarie la Catedrala Patriarhală din Bucureşti.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 84, Ultimul acces: 2026-10-02 07:46:27