Patriarhul Daniel: Unitatea, cooperarea şi comuniunea sunt căi sigure pentru consolidarea păcii în Orientul Mijlociu

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Patriarhul Daniel: Unitatea, cooperarea şi comuniunea sunt căi sigure pentru consolidarea păcii în Orientul Mijlociu

[2026-08-03]

de Mihail Pătrăşcanu

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis luni un mesaj la deschiderea lucrărilor Congresului Mondial de Studii Siriace şi a Conferinţei Internaţionale de Studii Creştine Arabe, ce are loc în perioada 3-7 august la Palatul Parlamentului din Bucureşti.
Mesajul a fost citit de către Înaltpreasfinţitul Părinte Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, Mitropolit onorific şi Exarh patriarhal. Patriarhul României a evidenţiat legăturile istorice dintre Biserica Ortodoxă Română şi Patriarhia Antiohiei, amintind contribuţia decisivă a Ţărilor Române la dezvoltarea tiparului ortodox în limba arabă.
„Cărţile în limba arabă tipărite cu sprijin românesc au deschis un drum nou, cu un impact nebănuit în lumea levantină. Acestea au contribuit la menţinerea creştinismului de sorginte bizantină în ţinuturile arabofone aflate sub dominaţie otomană, au cultivat limba arabă literară şi au îmbogăţit literatura arabă creştină”.
Preafericirea Sa a transmis că „unitatea, cooperarea şi comuniunea în spiritul Evangheliei iubirii trăite şi proclamate de Hristos Domnul constituie o bază solidă şi o cale sigură pentru consolidarea păcii şi a stabilităţii intercreştine şi interreligioase în Orientul Mijlociu”.
Mesajul integral:
„Misiune creştină şi dragoste evanghelică în slujba păcii” – Câteva aspecte privind relaţiile frăţeşti dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă a Antiohiei şi a Întregului Orient
Organizarea la Bucureşti a acestui eveniment de o anvergură unică în această parte a Europei reprezintă o fericită ocazie de a evidenţia buna cooperare dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă a Antiohiei şi a Întregului Orient, în scopul de a cultiva iubirea gata mereu de jertfă, urmând exemplului şi poruncii Domnului nostru Iisus Hristos.
Instabilitatea vieţii politice şi sociale din estul Mediteranei, parte din Imperiul Otoman în secolul al XVIII-lea, a afectat profund viaţa comunităţilor creştine, care au fost adesea supuse unor regimuri nedrepte, discriminatorii. Acest lucru i-a determinat pe patriarhii orientali să caute sprijin în ţinuturi îndepărtate, cum erau micile Principate Dunărene, Ţara Românească şi Moldova.
Astfel, patriarhul Siriei şi al Întregului Orient, Atanasie al III-lea Dabbas, auzind de generozitatea domnitorului Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, care acorda sprijin întregii creştinătăţi răsăritene din Imperiul Otoman, a sosit la Bucureşti în jurul anului 1700. Lipsa cărţilor de cult în limba arabă, resimţită de preoţii şi comunităţile creştinilor ortodocşi arabofoni, perturba profund viaţa creştină, confruntată şi cu activităţi prozelitiste eterodoxe.
În acest context, în anul 1701, la solicitarea patriarhului Atanasie al III-lea Dabbas, cu finanţarea domnitorului Constantin Brâncoveanu şi prin abilitatea tehnică a maestrului tipograf Antim Ivireanul, la Mănăstirea Snagov (de lângă Bucureşti) a fost tipărit Liturghierul greco-arab, iar în anul următor, 1702, a apărut Ceaslovul greco-arab, acestea fiind primele cărţi imprimate vreodată în arabă, în Răsărit, pentru creştinii ortodocşi din Siria.
Acest demers tipografic iniţiat în Ţara Românească a inaugurat activitatea editorială pentru creştinii ortodocşi din Levant şi a contribuit în mod concret şi decisiv la înfiinţarea primei tipografii din Siria. Patriarhul Atanasie al III-lea Dabbas s-a întors la Alep atât cu tirajul de cărţi imprimate în Valahia, cât şi cu meşteri tipografi şi utilaj tipografic, tipărind la Alep nouă lucrări, între anii 1706–1711.
În aceeaşi situaţie s-a aflat şi patriarhul Silvestru al Antiohiei (1724–1766), care i-a urmat în scaun lui Atanasie al III-lea Dabbas. Având în vedere că în anul 1724 o parte din Biserica Antiohiană s-a unit cu Roma, se impunea tipărirea unor cărţi care să exprime învăţătura şi punctul de vedere al Bisericii Antiohiei fidele tradiţiei bizantine constantinopolitane. Ca şi predecesorul său, patriarhul Silvestru a căutat în Ţările Române ajutor în vederea organizării unui program editorial catehetic şi apologetic.
Astfel, în perioada 1744–1747, cu sprijinul financiar al domnitorilor Ioan şi Constantin Mavrocordat, fiii unui alt mare mecena, Nicolae Mavrocordat, patriarhul Silvestru a deschis la Iaşi şi Bucureşti două tipografii arabe care au imprimat opt lucrări. Domnitorii Ioan şi Constantin Mavrocordat au acordat o atenţie deosebită creştinilor din Biserica Ortodoxă a Antiohiei şi prin susţinerea şcolilor de limbă arabă atât din Levant, cât şi de la Iaşi şi Bucureşti. Ca parte a aceluiaşi program de ajutorare a creştinilor ortodocşi arabofoni, mai multe mănăstiri au fost închinate Patriarhiei Antiohiei, între care amintim mănăstirile Sf. Spiridon-Vechi din Bucureşti şi Sfântul Nicolae Domnesc-Popăuţi din Botoşani (Moldova).
O altă tipografie cu o importantă activitate, deşi efemeră, a fost deschisă de patriarhul Silvestru al Antiohiei la Beirut, în Liban, după ce acesta a revenit de la Bucureşti cu instrumentarul tipografic necesar. Între anii 1751–1752, el a tipărit acolo mai multe cărţi, dintre care cunoaştem în prezent două titluri: un Ceaslov şi o Psaltire.
Cărţile în limba arabă tipărite cu sprijin românesc au deschis un drum nou, cu un impact nebănuit în lumea levantină. Acestea au contribuit la menţinerea creştinismului de sorginte bizantină în ţinuturile arabofone aflate sub dominaţie otomană, au cultivat limba arabă literară şi au îmbogăţit literatura arabă creştină. Larga circulaţie a acestor cărţi în spaţiul arabofon este atestată astăzi de prezenţa volumelor menţionate în bibliotecile din Orientul Mijlociu.
Mergând pe firul cooperării interortodoxe şi al iubirii creştine, Biserica Ortodoxă Română a primit şi în secolele al XX-lea şi al XXI-lea, cu ospitalitate şi bucurie, vizitele patriarhilor Antiohiei: Alexandru al III-lea în 1951 şi 1954, Teodosie al VI-lea în 1959, Elias al IV-lea în 1974, Ignatie al IV-lea în 1981 şi 1996. Întotdeauna, întâistătătorii din Antiohia au dus cu ei acasă obiecte de cult, cărţi şi veşminte realizate în Atelierele Patriarhiei Române, în timp ce Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti a acordat burse, în mod constant, unor teologi din Levant.
În semn de dragoste evanghelică, în decembrie 2014, în timpul vizitei frăţeşti la Bucureşti a Preafericitului Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei şi al Întregului Orient, Patriarhia Română a acordat un sprijin financiar Patriarhiei Antiohiei pentru ajutorarea creştinilor din Siria şi Orientul Mijlociu, persecutaţi şi aflaţi în dificultate.
În anul 2016, la invitaţia Noastră, Preafericitul Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei, şi Înaltpreasfinţitul Ioan, Mitropolit de Rustavi (Georgia), au săvârşit slujba de resfinţire a Mănăstirii Antim din Bucureşti, la împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul, mitropolitul Ţării Româneşti.
Analizând câteva dintre mărturiile care atestă legăturile frăţeşti dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă a Antiohiei şi a Întregului Orient constatăm că unitatea, cooperarea şi comuniunea în spiritul Evangheliei iubirii trăite şi proclamate de Hristos Domnul constituie o bază solidă şi o cale sigură pentru consolidarea păcii şi a stabilităţii intercreştine şi interreligioase în Orientul Mijlociu.
Felicităm organizatorii celei de-a XIV-a ediţii a Congresului Mondial de Studii Siriace şi ai celei de-a XII-a ediţii a Conferinţei Internaţionale de Studii Arabe Creştine, precum şi pe toţi participanţii care au venit în număr foarte mare din toate colţurile lumii, exprimându-ne dorinţa ca fiecare, prin cercetările ştiinţifice desfăşurate, să devină un mesager al păcii şi un factor al bunei înţelegeri nu doar în Orient, ci în întreaga lume.
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 83, Ultimul acces: 2026-10-02 03:00:55

Timp total: 0.04s...

[]:1