Binecuvântarea şi inaugurarea Muzeului „Fericitul Cardinal Iuliu Hossu”

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Binecuvântarea şi inaugurarea Muzeului „Fericitul Cardinal Iuliu Hossu”

[2026-07-01]

foto: EparhiaClujGherla.ro
În sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, 29 iunie 2026, a fost binecuvântat şi inaugurat noul Muzeu „Fericitul Cardinal Iuliu Hossu”, din incinta Catedralei Martirilor şi Mărturisitorilor secolului XX din Cluj-Napoca, realizat în spaţiul Aulei „Cardinal Iuliu Hossu”. La invitaţia Preafericitului Părinte Claudiu-Lucian Pop, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, şi Păstor al Eparhiei de Cluj-Gherla, au onorat cu prezenţa acest eveniment istoric pentru Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Înalţii Ierarhi: Excelenţa Sa Mons. Giampiero Gloder, Nunţiul apostolic în România şi Republica Moldova; Preasfinţia Sa Ioan Călin Bot, Episcop de Lugoj; şi Preasfinţia Sa Cristian Crişan, Episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş.

De asemenea, au fost prezenţi: pr. Vasile Tofană, Vicar general al Eparhiei de Cluj-Gherla; pr. Cristian Barta, decan al Facultăţii de Teologie Greco-Catolică din cadrul UBB; preoţi protopopi şi parohi din mai multe Eparhii ale Bisericii Române Unite cu Roma; persoane consacrate, între care surori din Congregaţia Maicii Domnului, surori din Ordinul Sfântului Vasile cel Mare, părinţi iezuiţi. De asemenea, au participat invitaţi din alte culte şi confesiuni, tineri Cercetaşi ai Munţilor, membri ai unor asociaţii ale Bisericii precum ASTRU, AGRU, Reuniunea Mariană, Caritas eparhial, Asociaţia „Cardinal Iuliu Hossu”, Centrul Caritativ-Educativ „Iubire şi Adevăr” Cluj, membri ai familiei Cardinalului Iuliu Hossu ş.a.
Au fost de faţă, din echipa care a realizat proiectul muzeului, membri ai Curiei Episcopiei de Cluj-Gherla; arhitectul Daniel Negrea şi arhitecţii pe care i-a coordonat; de asemenea, reprezentanţi ai sponsorilor acestui „ultim proiect al Anului 2025 – Cardinal Iuliu Hossu, realizat cu sprijinul financiar al Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj-Gherla, al Secretariatului de Stat pentru Culte, al Asociaţiei Œuvre d’Orient şi al altor sponsori locali şi parteneri instituţionali”, după cum a subliniat PF Claudiu. Au luat parte la eveniment şi persoane din rândul constructorilor care au edificat noua Catedrală greco-catolică din Piaţa Cipariu, Cluj-Napoca. De asemenea, au răspuns invitaţiei de a fi de faţă personalităţi ale vieţii academice, culturale şi universitare, autorităţi civile, invitaţi din mediul militar.
Pr. Mircea Marţian, protopop de Cluj I, a moderat evenimentul inaugural, care a urmat Sfintei Liturghii arhiereşti celebrate în Capela „Sfântul Iosif” a Catedralei. Ritualul de binecuvântare a muzeului a fost oficiat de Preafericirea Sa Claudiu şi de Ierarhii prezenţi, după ceremonie urmând alocuţiuni. În calitate de gazdă, Preafericitul Părinte Claudiu a mulţumit Excelenţei Sale Mons. Giampiero Gloder pentru prezenţă şi rugăciune, pentru cuvântul pe care l-a rostit la Sfânta Liturghie şi mai ales pentru binecuvântarea transmisă din partea Sfântului Părinte, Papa Leon al XIV-lea. A pus viaţa Cardinalului Iuliu Hossu şi a sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel într-o oglindă, faţă în faţă cu viaţa fiecărui creştin de astăzi, arătând că fiecare se poate regăsi în viaţa lor, că şi ei au avut de înfruntat încercări şi momente de tristeţe, că şi ei au avut bucurii. A explicat că aceasta este şi reflecţia la care invită muzeul, iar cel care îl vizitează va fi condus înspre o constatare, aceea că „şi pentru noi sfinţenia este posibilă, aşa cum suntem.”
Preafericitul Părinte Claudiu a mulţumit celor ce s-au îngrijit de pregătirea muzeului: membrilor Curiei Episcopiei de Cluj-Gherla; a mulţumit din tot sufletul arhitectului „care a dat viaţă” la ceea ce era doar pe hârtie: „lui Daniel, fiu de preot protopop”, care „împreună cu o echipă de colegi au făcut totul gândindu-se că fac ceva pentru Biserică”. „Toţi am rămas uimiţi de felul în care ei au gândit proiectul acestui muzeu, transformând o sală frumoasă, dar obişnuită, de conferinţe, într-un spaţiu modern, un parcurs spiritual, dincolo de exponate”. Ierarhul a explicat că vizitatorul este invitat să intre într-un „tunel al timpului”, unde „redescoperă o istorie, nu doar o istorie a lui Iuliu Hossu” – „te redescoperi în istoria lui”. A adresat un mesaj la acest eveniment de importanţă istorică şi adâncă însemnătate spirituală Excelenţa Sa Mons. Giampiero Gloder, Nunţiul apostolic, care a evocat personalitatea Fericitului Cardinal Iuliu Hossu, „pe care Sfântul Papă Paul al VI-lea a definit-o drept «gigantică»„, evidenţiind „trei elemente ale acestei mari personalităţi: libertatea, comuniunea şi apropierea” – v. aici.
La invitaţia pr. protopop Mircea Marţian, arhitectul Daniel Negrea a relatat participanţilor o istorie a felului în care a pus în lumină Istoria. A mărturisit că l-a descoperit pe Cardinalul Iuliu Hossu lucrând la acest proiect. Fiind originar din Făgăraş, s-a aflat la o anumită distanţă de marele Ierarh al Eparhiei de Cluj-Gherla, despre care cunoştea date, dar nu reprezentau pentru el o realitate vie. Şi-a amintit cum, împreună cu colegii – Luisa Azamfirei, Gabriel Sevan, Maria şi Mihail Focşănean – „am început să creionăm o idee cu care să ne prezentăm (…) şi aşa a început tot parcursul”. A povestit întâmplări, modul în care s-a configurat drumul realizării proiectului, parcurs împreună cu oameni care, fiecare, a avut rolul său. A amintit echipa complexă – formată din clerici, laici, profesionişti – care s-a implicat astfel încât muzeul să îl prezinte pe Fericitul Iuliu Hossu, să îl „aducă” în realitatea actuală, purtând totodată privitorul în realităţi ale timpului istoric din viaţa Episcopului. S-a oprit asupra simbolismului elementelor ce constituie muzeul şi a explicat: „Veţi găsi expoziţia accesibilă din ambele părţi”. Iuliu Hossu, „omul providenţial”, este prezentat „de la copil spre desăvârşire, dar şi invers”.
Vizitatorul poate parcurge o cronologie a vieţii Episcopului, întâlnind pe cale fotografii, documente, texte semnificative, înregistrări audio sau video, printr-un culoar foarte mic, ceea ce „exprimă simbolic claustrarea”, faptul că „el şi-a desfăşurat o parte din activitatea din prigoană fiind închis”. A continuat: „Următorul element este reprezentat de acele bare – o trimitere directă la temniţă, care, pentru lumea noastră, sigur, înseamnă un lucru rău, dar dacă ajungeţi în spaţiul principal, veţi vedea că în Memorii arestarea este cea mai mare încredinţare pe care Dumnezeu i-a dat-o”. O altă observaţie: „Citind despre Iuliu Hossu, ne-am dat seama că sfinţenia nu este un lucru al trecutului. Tocmai de aceasta, veţi găsi acest zid în care să ne imaginăm că suntem cu toţii, toate cărămizile. Unii dintre noi suntem chemaţi în mod special, solemn, să mijlocim activitatea în relaţie cu divinitatea. Prin urmare, veţi găsi cărămizi speciale, gravate cu numele Fericiţilor, atât greco-catolici cât şi romano-catolici. Dar dacă observaţi, nu toate cărămizile sunt gravate. Să ştiţi că nu este din cauză că am avut prea multe, ci pentru că posibilitatea de a ajunge Fericit există şi în prezent; prin urmare, aceasta este o invitaţie că mărturia de credinţă poate fi dată şi acum”.
A amintit prezenţa moaştelor între artefacte, a unor veşminte liturgice, a unor obiecte ce au aparţinut Episcopului Iuliu Hossu, alături de care se află expuse imagini în legătură cu aceste obiecte. A atras atenţia asupra unor orificii, sub care se află text, la care, punând urechea, pot fi ascultate mărturii de credinţă, înregistrări audio ce s-au păstrat din perioada clandestinităţii. Poate fi ascultat Cardinalul Iuliu Hossu, precum şi Cardinalul Lucian Mureşan. Mai mult, „ca o aură protectoare, veţi auzi pe parcurs cuvintele Cardinalului Lucian Mureşan care cere Papei Francisc” – la ceremonia de beatificare de la Blaj, din 2 iunie 2019 – „ca Episcopii să devină Fericiţi. Puteţi să auziţi acest glas în timp ce parcurgeţi toată expoziţia”. A amintit şi prezenţa unor bileţele de recunoştinţă, dintre cele depuse la mormântul Cardinalului Iuliu Hossu imediat după mutarea sa la cer – când cei care făceau acest gest riscau închisoarea -, semne ce au atestat încă de pe atunci faima sfinţeniei sale.
Arhitectul Daniel Negrea a atenţionat: „Tot timpul când mergeţi prin expoziţie, veţi vedea că Iuliu Hossu este, simbolic, cu dumneavoastră.” La final, a menţionat existenţa a „trei cuburi, şi noi am încercat să facem o trimitere la acel moment al comunismului în care se putea trimite un gând de recunoştinţă. Şi unul dintre ele, chiar în mijloc, are o fantă ca o cutie poştală în care puteţi să trimiteţi un gând de recunoştinţă”. În continuare, toţi cei prezenţi au fost invitaţi să viziteze muzeul, să privească, să citească, să contemple, să dialogheze tainic cu Fericitul Arhiereu, artizan al istoriei acestei ţări şi martir, Cardinalul Iuliu Hossu.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 69, Ultimul acces: 2026-09-30 08:12:45

Timp total: 0.03s...

[]:1