© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.05s...
Prima Împărtăşanie în Liban, în ciuda atacurilor cu rachete[2026-06-03]foto: elvisfotos / CathoPicÎn timpul unui atac cu rachete lansat de Hezbollah asupra caselor rezidenţiale din satul Rmeish din sudul Libanului, peste 50 de copii şi-au celebrat Prima Împărtăşanie, într-o mărturie a credinţei, rezilienţei şi speranţei în mijlocul războiului. În declaraţiile pentru presa locală, Hanna Al-Amil, şeful municipalităţii Rmeish, a spus că duminică dimineaţă o rachetă a căzut între case locuite şi „a evitat la limită provocarea unui dezastru major.” Al-Amil a subliniat că satul nu conţine forţe militare, grupuri armate sau arme, accentuând că locuitorii „pur şi simplu vor să trăiască în siguranţă pe pământul lor, departe de confruntare şi escaladare”. Oamenii din Rmeish rămân ataşaţi de pământul lor şi îşi continuă viaţa „în ciuda circumstanţelor dificile”, a spus el, cerând protecţia civililor şi ca satul şi locuitorii săi să nu fie puşi în pericol. Incidentul nu este unul izolat. Acesta vine în contextul unei serii de lansări de rachete care afectează satele creştine din sud, sporind temerile locuitorilor. Vineri, mai multe rachete ale Hezbollah trase spre forţele israeliene care operează în oraşul Dibbin au aterizat în zone rezidenţiale şi civile din Marjayoun, cauzând daune materiale semnificative. Conform rapoartelor locale, o rachetă a lovit biserica ortodoxă greacă Sfântul Gheorghe, avariind părţi din biserică, în timp ce alta a aterizat în incinta Şcolii Secundare a Sfintelor Inimi, provocând distrugeri extinse clădirii şi împrejurimilor sale. Vorbind pentru ACI MENA, serviciul în limba arabă al EWTN News, Rizkallah Alam, un locuitor din Rmeish a cărui fiică a primit Prima Împărtăşanie, a spus că sătenii trăiesc efectiv într-o stare de război din 8 octombrie 2023. „Trăim realitatea războiului de atunci”, a spus el, adăugând că satul nu a experimentat un armistiţiu autentic în nici un moment. „Copiii şi părinţii lor trăiesc în anxietate constantă. Am cerut să amânăm Prima Împărtăşanie pentru altă dată, dar preotul nostru paroh a refuzat şi a insistat că aceasta să aibă loc.” Alam a descris realitatea zilnică cu care se confruntă copiii din sat, spunând că trăiesc fără un sentiment de securitate sau stabilitate psihologică. „Copiii mei se roagă şi cântă imnuri tot timpul şi trăiesc după ciclul ştirilor. În unele zile şcolile sunt deschise, altele nu. Astăzi situaţia a devenit şi mai gravă din cauza asediului.” Bărbatul a spus că restricţiile care afectează satul au avut impact chiar şi asupra celor mai de bază aspecte ale vieţii de zi cu zi. „Totul a devenit indisponibil. Aşteptăm convoiul de ajutoare şi sperăm că va putea ajunge în sat.” În anii anteriori, familiile organizau mari celebrări pentru Prima Împărtăşanie. În acest an însă, circumstanţele le-au forţat să îşi reducă planurile. „În acest an celebrarea s-a limitat la casele familiilor, fără festivităţi mari”, a spus el. „Numărul copiilor a fost de asemenea mai mic decât în anii anteriori, pentru că familiile sunt împrăştiate. Unii sunt în Beirut, în timp ce alţii au părăsit ţara.” Alam a descris imensa incertitudine cu care se confruntă atât părinţii, cât şi copiii. „Situaţia este extrem de dificilă. Nu putem planifica nici măcar pentru mâine”, a spus el. „În timp ce vorbim, rachete au căzut din nou în Rmeish, o persoană a fost rănită şi o maşină a luat foc.” Între rachete şi Prima Împărtăşanie, Rmeish întruchipează unul dintre cele mai dureroase paradoxuri ale sudului Libanului: un sat care vrea să trăiască, familii hotărâte să rămână şi copii care învaţă credinţa într-o vreme a fricii. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 34, Ultimul acces: 2026-06-23 02:04:53
|
Timp total: 0.05s...
[]:1
