© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.05s...
Papa Leon: Liturgia ne conduce înapoi la ceea ce este esenţial[2026-06-03]foto: Vatican MediaÎn vieţile noastre agitate, încărcate şi pline de zgomot, ritul liturgic, cu semnele şi simbolurile sale, ne ajută să ne oprim şi să ne reconectăm cu viaţa noastră spirituală interioară, apropiindu-ne de Cristos şi de iubirea Sa, a afirmat Papa Leon al XIV-lea în cadrul audienţei generale de miercuri, 3 iunie 2026, din Piaţa San Pietro. „Prin simplitatea solemnă a ritmurilor sale, ritul întrerupe activităţile noastre frenetice, conducându-ne înapoi la ceea ce este esenţial”, a subliniat Papa. „Descoperim astfel o altă dimensiune a acţiunii, care nu este ghidată de calculele productivităţii, şi o altă experienţă a timpului şi a spaţiului. În rit, experimentăm o logică a gratuităţii, găsim o pauză care regenerează inima, recunoaştem că suntem precedaţi de harul divin, învăţăm să trăim într-un ritm locuit de Duhul Sfânt.” În această săptămână, Sfântul Părinte a continuat seria sa de cateheze despre documentele Conciliului Vatican II şi a reflectat asupra Constituţiei din 1963 despre sfânta liturgie, Sacrosanctum Concilium. Sacrosanctum Concilium a fost primul text promulgat la Conciliul Vatican II şi a adus schimbări importante în liturgie, precum permisiunea de a fi celebrată în limbile vernaculare şi încurajarea unei participări mai active a credincioşilor. În această privinţă, Papa a explicat că Conciliul – bazându-se pe Mişcarea Liturgică ce a promovat aceste schimbări – a contribuit la evidenţierea faptului că riturile liturgiei creştine nu sunt „un simplu înveliş exterior al misterului sacramental, o colecţie de ceremonii arbitrare, ci sunt mijlocirea eclezială prin care darul divin ajunge la noi”. „Ritul dă formă acţiunii liturgice” şi, astfel, vieţilor noastre, „generând în noi o sensibilitate spirituală care ne face capabili să savurăm prezenţa lui Dumnezeu prin Isus Cristos”, a explicat Papa Leon. Cu toate acestea, el a remarcat că acest lucru se poate întâmpla numai dacă participăm activ în liturgie „cu fiinţa noastră întreagă – trup, minte şi inimă” şi evităm să fim „străini sau spectatori tăcuţi”. El a subliniat, de asemenea, că prin ritul sacru suntem „formaţi în ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu, în a aduce mulţumire şi în adorare, în împărtăşirea fraternă şi în comuniunea eclezială”, ceea ce ne conduce la a recunoaşte că suntem o singură adunare, alcătuită din oameni diferiţi, dar uniţi de aceeaşi credinţă. Pontiful a recunoscut că ritul este alcătuit dintr-o „secvenţă bine definită de gesturi şi rugăciuni, care uneori pot fi în contradicţie cu tendinţa noastră individuală spre spontaneitate”. Cu toate acestea, el a insistat că logica sa „nu este aceea de a constrânge libertatea în cadre rigide”, ci mai degrabă de a ne conecta la dimensiunea noastră spirituală interioară, aducându-ne la ceea ce este esenţial. S-a referit apoi la semnele şi simbolurile liturgice care sunt împletite cu ritul, care contribuie la „sfinţirea omului” şi sunt, de asemenea, înrădăcinate în creaţie şi în cultura umană. Papa Leon a explicat că „semn” şi „simbol” sunt adesea folosite ca sinonime, dar, în realitate, „un semn este simbolic atunci când este capabil să se refere nu doar la o idee, ci la un întreg sistem de semnificaţii şi valori”. De exemplu, „când suntem stropiţi cu apă sfinţită, conştientizarea privind darul primit la Botez şi angajamentul nostru faţă de o viaţă nouă în Cristos sunt reînnoite”. A subliniat, de asemenea, cât de emblematic este în special semnul apei, aşa cum este reprezentat în Biblie: „de la originile creaţiei până la potop, de la trecerea Mării Roşii până la Iordan, până la apa care curge din coasta lui Cristos, care devine un semn sacramental al cufundării în moartea şi Învierea Sa”. Simbolurile, a continuat Sfântul Părinte, sunt în schimb practice, fiind în primul rând acţiuni, „cum ar fi îngenuncherea şi schimbul semnului păcii” sau „actele constitutive ale fiecărui Sacrament”. „Mai presus de toate, simbolurile au o dimensiune performativă şi transformatoare unică”, a spus el, „atât în raport cu elementele materiale din care sunt compuse, cât şi cu cei care intră în contact cu ele, generând un sentiment de apartenenţă, atingând inima şi mintea şi dând naştere unor relaţii ecleziale autentice”. Papa şi-a încheiat cateheza chemându-ne „să ne lăsăm educaţi de riturile liturgiei, având grijă de frumuseţea celebrărilor noastre cu o atingere delicată şi fără arbitrarietate”. „Experienţa unei liturgii vii şi pioase, însoţită de o cateheză mistagogică adecvată, este cea mai bună resursă pentru a trezi în toţi acea deschidere către întâlnirea cu Dumnezeu care, în logica Întrupării, nu poate avea loc decât prin implicarea întregii persoane: spirit, suflet şi trup”, a concluzionat el. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 38, Ultimul acces: 2026-06-23 21:40:53
|
Timp total: 0.05s...
[]:1
