© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.04s...
Număr record de participanţi la pelerinajul tradiţionalist de Rusalii de la Paris la Chartres[2026-05-28]foto: Jean Lorber, CC BY-NC-SA 4.0Pelerinajul tradiţionalist de Rusalii de la Paris la Chartres, în Franţa, a atras din nou un număr record de participanţi la cea de-a 44-a sa ediţie, aproape 20.000 de persoane luând parte la pelerinajul pe jos de trei zile, faţă de 19.000 în 2025. Evenimentul organizat de asociaţia laică Notre-Dame de Chrétienté s-a încheiat luni, 25 mai 2026, cu o Liturghie în Catedrala Fecioarei Maria din Chartres. Organizat sub tema „Veţi fi martorii Mei până la marginile pământului”, pelerinajul a atras participanţi din 22 de ţări. Numărul tot mai mare de participanţi a ridicat provocări logistice şi de siguranţă recurente în ultimii ani, forţând organizatorii să refuze solicitanţii odată ce limitele de capacitate au fost atinse. Organizatorii au declarat că lucrează pentru a găzdui un număr mai mare de pelerini în 2027. Pentru a înţelege mai bine profilul acestor pelerini, Notre-Dame de Chrétienté a realizat un studiu intern în acest an, chestionând 4.610 de participanţi – aproape un sfert din totalul pelerinilor – cu privire la credinţa, practica şi motivaţiile lor. Imaginea care se conturează contrazice portretul standard al catolicismului francez. Vârsta medie a respondenţilor a fost de 22 de ani – faţă de media de vârstă de 57 de ani pe care o au catolicii practicanţi din Franţa în general, conform datelor Institutului Francez de Opinie Publică citate în studiu. Mai mult de jumătate au sub 25 de ani, iar o treime au participat pentru prima dată, ceea ce sugerează că pelerinajul atrage din ce în ce mai mult o generaţie care nu are amintiri despre Biserica preconciliară. Aproape 90% dintre ei se identifică drept catolici practicanţi, mulţi participând la Liturghie duminica şi peste săptămână, iar aproape 40% mergând la Spovadă cel puţin o dată pe lună. Marea majoritate declară, de asemenea, că au o bază doctrinară solidă, peste 90% afirmând credinţa deplină în prezenţa reală a lui Isus Cristos în Euharistie, în învierea trupului, în Preasfânta Treime şi în existenţa iadului – dogme la care, potrivit mai multor sondaje, majoritatea catolicilor francezi nu mai aderă. Dincolo de pelerinajul în sine, 77% declară că se implică activ în parohii, în mişcarea scout sau în activităţi caritabile – o cifră pe care studiul o estimează ca fiind aproximativ de şapte ori mai mare decât media naţională pentru catolicii francezi. În această lumină, tema misionară din acest an pare să se alinieze cu realităţile de pe teren. Studiul a abordat, de asemenea, tema Liturghiei. Organizatorii săi afirmă că majoritatea respondenţilor (63%) şi-au exprimat un puternic ataşament faţă de forma extraordinară a ritului roman, invocând în primul rând motive spirituale şi doctrinare: un simţ al sacrului, expresia liturgică a Prezenţei Reale, precum şi accentul pus pe tăcere şi rugăciunea interioară. Acest lucru contrazice ideea că tinerii participanţi sunt motivaţi în primul rând de provocarea fizică a acestui traseu solicitant sau de atmosfera fraternă, mai degrabă decât de o preferinţă liturgică. De când motu proprio Traditionis Custodes, dat de Papa Francisc, a restricţionat semnificativ utilizarea ritului tradiţionalist, pelerinajul s-a aflat în centrul unor tensiuni recurente cu autorităţile ecleziastice. Anul acesta, la fel ca în 2025, Liturghia de deschidere – o Liturghie latină tradiţională – a avut loc la biserica Saint-Sulpice din Paris, şi nu la Catedrala Notre-Dame, recent restaurată, unde pelerinajul îşi avea începutul istoric înainte de incendiul din 2019. Arhiepiscopia de Paris a atribuit această decizie unor considerente logistice, dar preşedintele pelerinajului a declarat public că Arhiepiscopul Laurent Ulrich l-a informat că nu doreşte să fie celebrată o Liturghie în latină în Catedrala Notre-Dame. Apelul recent al Papei Leon al XIV-lea către Episcopii francezi de a-i primi cu generozitate pe credincioşii ataşaţi de vetus ordo ar putea, totuşi, să încurajeze o abordare diferită în viitor. Problema transmiterii credinţei a fost o altă temă cheie a acestui studiu. Sociologii religiei au evidenţiat de mult timp declinul transmiterii inter-generaţionale a catolicismului în Franţa, comunităţile catolice tradiţionaliste fiind adesea citate ca una dintre excepţiile de la regulă. Datele colectate la Chartres par să confirme această tendinţă. Şase din zece pelerini au descoperit acest pelerinaj prin intermediul familiei sau al prietenilor, iar 18% prin intermediul parohiei sau al comunităţii religioase. În acelaşi timp, faptul că o treime au participat pentru prima dată sugerează că pelerinajul nu se bazează exclusiv pe reţelele religioase moştenite. Această constatare se înscrie în contextul unei renaşteri religioase mai ample, aflată în prezent în curs de desfăşurare în Franţa, unde numărul catecumenilor adulţi botezaţi de Paşte a crescut semnificativ în ultimul deceniu, potrivit Conferinţei Episcopale Franceze. O mare parte dintre aceştia provin din medii seculare sau necreştine. Consiliul Episcopal Regional din Île-de-France urmează să se reunească începând cu 31 mai pentru a aborda afluxul brusc de catecumeni din regiunea Parisului – o întâlnire care are loc la mai puţin de o săptămână după cel mai mare pelerinaj la Chartres înregistrat vreodată. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 120, Ultimul acces: 2026-10-06 02:21:03
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
