Ziua Românităţii Balcanice: Aromâni, macedo-români, megleno-români, istro-români

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Ziua Românităţii Balcanice: Aromâni, macedo-români, megleno-români, istro-români

[2026-05-10]

de Ştefana Totorcea

Din 1906 şi până în 1948, România celebra, în 10 mai, Ziua Românilor din Balcani: aromâni, macedo-români, megleno-români, istro-români. În toată această perioadă, România a susţinut exemplar şcolile, bisericile şi publicaţiile în limba aromână şi megleno-română din Balcani, considerându-le ca fiind româneşti.
Data era aleasă în amintirea unui moment de succes al diplomaţiei româneşti: semnarea, în 10 mai 1905, de către Sultanul Abdul Hamid al II-lea a unui decret prin care românii din Imperiul Otoman erau recunoscuţi oficial ca minoritate naţională. Ei primeau dreptul de a se administra local şi de a avea şcoli şi servicii religioase în limba maternă.
Istorie
Succesul diplomatic al României s-a datorat Ambasadorului României la Constantinopol, Alexandru Emanoil Lahovary, şi colaboratorului său, Gheorghe Derussi.
Din păcate, după destrămarea Imperiului Otoman, populaţia românească din Balcani (vlahi) – aromâni, macedo-români, istro-români – a fost nevoită să-şi reia lupta pentru recunoaşterea acestor drepturi, în contextul ascensiunii mişcărilor naţionale care mergeau până la tendinţa de înăbuşire a drepturilor minorităţilor etnice.
O iniţiativă recentă
În 2021, Parlamentul României a decis reînnodarea tradiţiei de a dedica o zi românilor din Balcani şi a instituit Ziua Românităţii Balcanice.
Scopul a fost recunoaşterea contribuţiei istorice a aromânilor şi megleno-românilor la consolidarea statului român modern şi pentru a susţine păstrarea identităţii lingvistice şi culturale a comunităţilor înrudite din Balcani.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni finanţează proiecte de consolidare a identităţii româneşti şi în aceste comunităţi care astăzi se regăsesc în principal în Albania, cele din Grecia fiind în mare parte asimilate identitar de cultura grecească.
Din Carpaţi până în Pind, aceeaşi limbă în diverse dialecte
„Istoria romanităţii balcanice nu poate fi despărţită de istoria poporului român nu numai pentru că tradiţia ştiinţifică naţională şi străină a văzut în vlahii din Peninsula Balcanică români, ci şi pentru temeinice motive obiective”, scriu Anca şi Nicolae-Şerban Tanaşoca în studiu Unitate romanică şi diversitate balcanică.
„Toţi străinii care au venit în contact cu romanitatea balcanică au dat reprezentanţilor ei acelaşi nume etnic pe care l-au folosit şi pentru desemnarea românilor din vechea Dacie – v(a)lahi, vlasi, olachi. Romanicii din Balcani şi-au dat ei înşişi acelaşi nume ca şi cei din nordul Dunării – lat. Romani, evoluat şi diversificat dialectal: armâni, rămăni, rumeri.”
„Îi găsim pe vlahii din Peninsula Balcanică angajaţi în aceleaşi îndeletniciri tradiţionale ca şi vlahii din vechea Dacie, pe care le practică în chip aproape identic”, mai scriu cercetătorii.
„Graiurile lor vădesc pregnant unitatea lor lingvistică originară cu dacoromânii, faptul că şi unii, şi ceilalţi au vorbit neîntrerupt aceeaşi latină vulgară danubiană, evoluată romanic şi diversificată regional, influenţată de acelaşi substrat tracic, la care s-a adăugat, în aceeaşi perioadă istorică, influenţa aceluiaşi substrat vechi grecesc, precum şi înrâurirea aceluiaşi superstrat sud-slav.”
Aspectul „balcanic” al românei este unitar – susţinea Theodor Capidan – din Carpaţi până în Pind, iar lexicul de bază, fondul principal al vocabularului, este acelaşi la dacoromâni şi la toţi romanicii din Peninsula Balcanică, se mai arată în studiu.
Iată de ce idiomurile vorbite de vlahii balcanici (aromână, macedoromână, meglenoromână, istroromână) pot fi socotite, aşa cum a demonstrat recent, cu argumente noi, Matilda Caragiu-Marioţeanu, dialecte istorice ale limbii române comune.
Trei celebrări importante în 10 mai
Ziua Declarării Independenţei României faţă de Imperiul Otoman, proclamată în 9 mai 1877 de Mihail Kogălniceanu în Parlament şi ratificată a doua zi, 10 mai, de Principele Carol I).
Ziua Regelui, devenită Ziua Naţională a Regalităţii Române în amintirea încoronării Regelui Carol I în 10 mai 1881, după ce Parlamentul României a decis ridicarea Principatelor Române la gradul de Regat – ziua a fost aleasă pentru a aminti de proclamarea Independenţei României.
Ziua Românilor din Balcani (aromâni, macedo-români, megleno-români, istro-români) – devenită recent Ziua Românităţi Balcanice, în amintirea decretului (iradelei otomane) din 10 mai 1905.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 127, Ultimul acces: 2026-10-03 13:44:15

Timp total: 0.03s...

[]:1