© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Obştea Putnei a pomenit victimele de la Fântâna Albă: Au murit cu faţa către ţară, a spus Arhim. Melchisedec Velnic[2026-04-01]Publicat de Ştefana Totorcea 1 aprilie 2026Obştea Mănăstirii Putna a oficiat o slujbă de Parastas miercuri, în memoria miilor de nord-bucovineni masacraţi de sovietici la Fântâna Albă în momentul când aceştia au vrut să treacă paşnic graniţa cu România, pentru a se refugia în patria-mamă după ocuparea Bucovinei de Nord. „O dramă, o durere, o jertfă despre care decenii la rând, în perioada comunistă nu s-a scris, nu s-a vorbit, nu s-a ştiu nimic. Dar, după căderea comunismului, supravieţuitorii au vorbit. Rudele lor au vorbit. Au făcut parastase pentru cei morţi. Ne-au chemat şi pe noi, românii din ţară, căci cu faţa către noi, către ţară, au murit aceia”, a spus Arhim. Melchisedec Velnic, stareţul mănăstirii. Slujba a fost oficiată la portalul din piatră albă, cu cişmea, de la intrarea în mănăstire, realizat simbolic în Anul Centenar al Marii Uniri în memoria victimelor masacrului. „Apa care curge din cişmea este simbol al vieţii care izvorăşte din jertfa lor”, a explicat părintele stareţ. Prin pomenire îi primim în suflete „Ei au fost despărţiţi de România, dar acum, prin pomenire, îi primim în sufletele noastre. Nu au fost lăsaţi să ajungă atunci în România, dar ajung acum, prin sufletele noastre. Prin pomenirea lor, noi le oferim loc în patria pământească a românilor. Dar, prin această unire sufletească, şi ei ne oferă ceva: ei ne primesc alături de ei în patria cerească”, a încheiat Arhim. Melchisedec Velnic. După slujba de pomenire au fost depuse coroane şi jerbe de flori, au fost susţinute alocuţiuni, iar Grup Grupul vocal-tradiţional „Ai lui Ştefan, noi oşteni” al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” din Vicovu de Sus, judeţul Suceava, a coordonat de prof. Vasile Schipor, a susţinut un recital. La eveniment au participat Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, sen. Laurenţiu Plăeşu, vicepreşedintele Senatului României, Cristina Dumitrescu, preşedinta Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senatul României, Generalul Vasile Moţoc, preşedintele filialei judeţene a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din Ministerul Afacerilor Interne, Gheorghe Coroamă, primarul din Putna, alţi edili din zonă, profesori şi elevi. Jertfa lor, o lecţie a iubirii de ţară „Aş vrea să vă rog să privim cu toţii acea zi şi jertfa lor ca pe o lecţie. O lecţie a iubirii de ţară. Ei nu au vrut să rămână acolo fără credinţă, fără demnitate, fără onoare, ci şi-au îndreptat faţa către ţara mamă. Au vrut să fie aici, cu fraţii lor”, a spus Cristina Dumitrescu, preşedinta Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senatul României. „La fel trebuie să privim românii care trăiesc şi acum în nordul Bucovinei, în Serbia, în Bulgaria, în Ungaria, în Albania, români din comunităţile istorice româneşti, care şi acum sunt tot cu faţa către România şi aşteaptă ceva de la ţara noastră.” „Îmi dau seama cât de vremelnici sunt conducătorii ţării noastre. Unii vin, alţii pleacă”, a recunoscut senatoarea. „Însă Biserica este singura care îşi va aminti cu siguranţă în fiecare an, la fiecare dată importantă pentru tot ce au însemnat eroii neamului care s-au jertfit pentru viitorul nostru.” Daniela Ceredeev, inspector şcolar pentru judeţul Suceava la disciplina Religie, a vorbit despre simbolismul Portalului Alb dedicat de Mănăstirea Putna victimelor masacrului. „Poarta aceasta monumentală se dovedeşte a fi dintre cele ce cheamă sufletele din nou şi din nou înapoi, ne adună în rugăciune şi ne primeneşte făgăduinţa de a-i neuita pe cei care cu viaţa lor şi-au mărturisit credinţa”, a spus inspectorul şcolar. Fuga dintr-o temniţă interioară O mărturie de la un român originar din Bucovina de Nord a fost cea a lui Marin Gherman, cadru didactic la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava şi coordonatorul portalului de limba română BucPress, cu ştiri în limba română din Bucovina de Nord. „Îmi povestea bunica faptul că, într-o noapte de iunie, a devenit, fără să fie întrebată, cetăţean sovietic”, a spus el. „Pentru mine, Fântâna Albă e despre o încercare de a fugi dintr-o puşcărie fără pereţi, sau dintr-o puşcărie care se transformă într-o temniţă interioară.” „De noi depinde neuitarea. Să vorbim mai mult despre asta, să vorbim despre Fântână Albă cum vorbesc alte popoare despre Katyn, de exemplu, să scriem despre asta, să ne rugăm pentru ei, să ne adunăm aici, să ne adunăm în alte părţi şi să le spunem tuturor în întreaga lume că Fântână Albă este despre o crimă împotriva umanităţii în inima Europei. Şi nu trebuie să se mai repede vreodată”, a subliniat Marin Gherman. Putna este acasă Ultima alocuţiune a fost susţinută de Consulul General Irina Loredana Stănculescu. Reprezentanta statului român a subliniat că „avem o obligaţie şi o datorie morală să ne aducem aminte an de an de această zi în care aceşti oameni au dorit să trăiască liberi în ţara mamă şi să traverseze graniţa”. „Ascultându-l pe domnul Marin Gherman, care este un fiu al comunităţii româneşti în regiunea Cernăuţi, văzând-o aici şi pe doamna Aurica Bojescu, cea care se luptă în fiecare zi pentru drepturile minorităţii române din Ucraina, vin cu sufletul deschis şi-mi spun că întotdeauna la Putna este acasă”, a adăugat Consulul General al României la Cernăuţi. La final, Arhim. Melchisedec Velnic i-a oferit în dar cărţile consulului general din Colecţia „Destin Bucovinean” coordonate de acad. Alexandrina Cernov şi apărute la Editura Nicodim Caligraful a Fundaţiei „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe-Dumitrescu Buşulenga – Maica Benedicta”. Despre masacrul de la Fântâna Albă Între 2000 şi 5000 de români nord-bucovineni au fost ucişi în poiana de la Varniţa (Fântâna Albă). Numărul victimelor nu se cunoaşte cu exactitate. Oamenii au pornit în masă spre graniţă în urma colportării insistente de zvonuri că ar urma să fie lăsaţi să se refugieze în România. Alături de morţi, răniţii au fost acoperiţi de vii cu pământ, care s-a mişcat zile întregi până când toţi şi-au dat duhul. Ulterior, autorităţile sovietice au plantat molizi în poiana în care au fost îngropaţi. La scurt timp după masacru, 13.000 de familii din satele ţăranilor români ucişi la Fântâna Albă au fost deportate în Siberia şi Kazahstan. Doar circa 10% dintre cei deportaţi au rămas în viaţă şi s-au întors în Bucovina natală. În anul 2011, ziua de 1 aprilie a fost declarată prin lege „Ziua naţională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrului de la Fântâna Albă şi ale altor zone, ale deportărilor, ale foametei şi altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie”. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 121, Ultimul acces: 2026-10-04 11:05:11
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
