Binecuvântarea picturii din capela Catedralei „Martirilor şi Mărturisitorilor sec. al XX-lea”

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Binecuvântarea picturii din capela Catedralei „Martirilor şi Mărturisitorilor sec. al XX-lea”

[2026-03-30]

foto: EparhiaClujGherla.ro
O sărbătoare a luminii izvorâtă din Crucea Domnului, a fost pentru Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla, duminica a 5-a din Postul Mare, 29 martie 2026. În această zi, Catedrala „Martirilor şi Mărturisitorilor sec. al XX-lea” din Piaţa Cipariu, Cluj-Napoca a primit o nouă binecuvântare, la finalul proiectului artistic ce a cuprins pictura capelei „Sf. Iosif”, a spaţiului expoziţional şi a generoaselor holuri ale Catedralei.

Lucrarea a fost realizată începând cu luna ianuarie a anului 2025 prin măiestria artistului Marian Furtună, cu sprijinul şi contribuţia generoasă a comunităţii reunite în parohia greco-catolică „Sfântul Iosif” din cart. „Andrei Mureşanu”, Cluj-Napoca, păstorită de pr. Mircea Marţian, protopop de Cluj I, şi de preoţii vicari parohiali, pr. Florin Isac, pr. Vlad Pupăză, pr. Aurel Ana, alături de pr. Vasile Goje, preot pensionar misionar. Preafericirea Sa Claudiu, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma şi Păstor al Eparhiei de Cluj-Gherla s-a aflat în mijlocul acestei comunităţi unde a sfinţit pictura, şi, de asemenea, a binecuvântat toate lucrările efectuate într-un parcurs de circa 14 luni de şantier.
După întâmpinarea Preafericirii Sale Claudiu, la intrarea în Catedrală, de către de pr. Vasile Tofană, Vicar general, pr. Mircea Marţian, protopop de Cluj I, alături de ceilalţi preoţi şi câţiva membri ai ansamblului parohial Datini în straie populare, a avut loc ceremonia de binecuvântare. A urmat celebrarea Sfintei Liturghii arhiereşti, răspunsurile liturgice fiind oferite, în tandem, de către corurile ce activează aici: Corul „Adoremus”, dirijat de Ana-Maria Mureşan, şi Corul de copii şi tineri „Allegria”, dirijat de Cristina Nagy. Au participat, alături de Ierarh şi de preoţii gazdă, şi alţi preoţi – precum pr. protopop Călin Sechelea, respectiv din protopopiatul Cluj, pr. Sabin Brudaşca, pr. Capătă Cristian. Slujirea diaconală a fost împlinită de dc. Ovidiu Marişca şi dc. Petre Mureşan, ajutaţi la altar de studenţii seminarişti Ionuţ Mihu şi Andrei Sabău.
În cuvântul de învăţătură la Sfânta Liturghie, pe baza Evangheliei duminicii (Mc 10,32-45), Preafericirea Sa Claudiu a îndreptat privirile spre o „altă logică decât cea a lumii în care trăim”, la care invită în mod special perioada Postului, aceea ca, prin „semnele vizibile” ale lui Dumnezeu, prin legile şi rânduielile existente în viaţa Bisericii, credincioşii să „coboare în inimă”, să îşi schimbe viaţa, să se apropie cu adevărat de Dumnezeu prin trăire, prin încrederea în ocrotirea Lui, indiferent de provocările lumii exterioare: „Să respirăm aerul curat al împărăţiei lui Dumnezeu şi să ne aducem aminte că suntem fiii şi fiicele lui Dumnezeu, că aparţinem unei Împărăţii a iubirii, a păcii, a dragostei. Şi această împărăţie, cu cât mai mult o avem în sufletul nostru, cu atât mai mult o putem da celor din jurul nostru, o putem răspândi în lumea în care trăim”.
Un moment emoţionant şi vibrant s-a consumat la finalul celebrării prin vizionarea filmului foto-documentar „Catedrala înviată”, realizat cu dinamism tineresc de Iulia Marţian martor ocular a evenimentelor – momente de amintire recunoscătoare a celor 35 de ani scurşi de la momentul sfinţirii pietrei de temelie, cu accent pe ultimii 19 ani de la mutarea parohiei „Andrei Mureşanu” din vechea Catedrală în cea nouă cu misiunea de a-i da viaţă. Nouăsprezece ani în spatele cărora se află rugăciuni rostite cu speranţă, paşi făcuţi împreună, jertfe tăcute şi credinţa neclintită că ceea ce cu greu construim nu este doar din piatră şi zid, ci în inimile celor care trecând pragul acestei impresionante construcţii îşi pot regăsi sensul.
A urmat cuvântul pictorului Marian Furtună, autorul lucrărilor murale, care a pornit de la intenţia de a face ca demisolul Catedralei dă devină „un spaţiu mai cald şi mai potrivit rugăciunii”. A explicat faptul că a ţinut cont de regulile canoanelor bizantine dar „toate punându-le într-un context actual” – geografic, cultural, istoric ş.a. „Mă refer la faptul că am gândit acest proiect şi această întreagă lucrare, ţinând cont de pretenţia consumatorului de frumos şi a celor care vin aici şi se roagă, depăşind faza de imitaţie sau de reproducere simplistă a unor imagini sfinte pe pereţi, în sensul că a trebuit gândit un proiect care să se ridice la standarde cât mai înalte”. A prezentat apoi câteva elemente principale care să ajute la înţelegerea picturilor care împodobesc Catedrala.
Ziua s-a încheiat cu un firesc moment de recunoştinţă. Pr. Mircea Marţian a adresat mulţumiri confraţilor preoţi şi tuturor credincioşilor parohiei, colaboratorilor – membrilor asociaţiilor parohiale, eparhiale şi tuturor susţinătorilor care au fost aproape pe drumul de credinţă al celor 19 ani în capela „Sf. Iosif” şi în Catedrala din Piaţa Cipariu. O mulţumire specială a adresat Întâistătătorului Bisericii, PF Claudiu, căruia i-a oferit, ca amintire, o icoană – o imagine a lui Isus pe Cruce, realizată de Ioana Rusu, în cadrul activităţilor parohiale. A spus: „E o pictură realizată pe ceramică reprezentând pe Isus pe Cruce, iar la poale apare Mama lui Isus şi ucenicul iubit. Este imaginea cu care trebuie să ne hrănim sufletele în drumul nostru înspre Înviere.”
O caldă recunoştinţă a îndreptat pr. Mircea Marţian şi către Păstorii Eparhiei de Cluj-Gherla din trecut, ctitori ai Catedralei visate de Episcopului Iuliu Hossu pentru credincioşii clujeni: Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop ad personam George şi Preasfinţia Sa Florentin, alături de care s-a aflat în calitate de Vicar general şi Mons. Tertulian Langa. Nu au fost uitaţi nici binefăcătorii mutaţi între timp la cele veşnice, colaboratorii cu experienţă şi expertiză care s-au implicat şi întregii comunităţi, proiectul fiind exclusiv al acestora, fiecare participând după posibilităţi şi carisme.
Preafericirea Sa Claudiu a mulţumit lui Dumnezeu şi, după momentele de rememorare a trecutului de zidire şi jertfă a invitat la umilinţă, la conştientizarea faptului că Cel care a lucrat şi lucrează prin toţi este Dumnezeu, care „face lucruri minunate prin noi” şi acesta este motiv de mare bucurie. A remarcat comuniunea dintre aceia care au trecut la Cer şi credincioşii de acum, o comuniune de lumină, care se manifestă într-o perspectivă mult mai amplă decât mintea omenească poate cuprinde. „Aşa suntem noi, un reper de-a lungul istoriei, suspendaţi între trecut şi viitor, care ne facem partea şi mergem şi noi înainte cu lucrurile minunate pe care Dumnezeu le-a făcut. Dar El e cel care lucrează şi mai e mult de făcut.” A amintit despre Proiectul aflat în desfăşurare de transformare a Aulei „Cardinal Iuliu Hossu” într-un „muzeu modern” dedicat Fericitului martir, dar şi lucrările care încă urmează ca trepte în edificarea acestei importante construcţii.
În încheiere Întâistătătorul Bisericii a propus credincioşilor o intenţie de rugăciune – un reper, şi privire spre înalt: pentru că la Dumnezeu toate sunt cu putinţă. „Să ne rugăm ca la împlinirea acestei Catedrale, să avem binecuvântarea unei prezenţe speciale a Sfântului Părinte Papa Leon, de exemplu, care să fie prezent aici nu doar pentru ceea ce noi am făcut şi vom face, sau pentru ceea ce predecesorii noştri au făcut sau pentru lucrurile pe care urmaşii noştri le vor face, ci să fie aici pentru a mărturisi despre credinţă, despre valoarea Jertfei mântuitoare şi despre faptul că aici, în această Catedrală, ne vom aduce pe veci aminte de şapte Martori pentru mica Romă care au slujit în Biserica Greco-Catolică, care continuă să mijlocească şi să ne slujească şi care ne oferă reperele vieţii şi calea. Aşadar, vă încredinţez această intenţie de rugăciune, dacă e voia Domnului, să putem avea un astfel de har, ca la încheierea, la sfinţirea acestei Catedrale pe de-a-ntregul, să vedem ceea ce acum este un vis minunat. Ar fi al treilea Papă care ar vizita România, după Papa Ioan Paul al II-lea şi Papa Francisc în momentul Beatificării şi, de ce nu, Papa Leon în momentul împlinirii şi poate al canonizării Episcopii noştri martiri.”
Cu aceste vise şi noi năzuinţe a încheiat Preafericitul Părinte acest discurs asemănător unui cântec de bucurie încărcat de speranţe şi de luminoase intenţii de rugăciune.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 98, Ultimul acces: 2026-10-04 06:07:14

Timp total: 0.03s...

[1]:1