© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Cardinalul Pizzaballa în Joia Mare: Suntem aici pentru a celebra viaţa[2026-04-02]foto: Vatican MediaÎntr-un context marcat de război şi restricţii, Patriarhul latin al Ierusalimului, Cardinalul Pierbattista Pizzaballa, a prezidat în dimineaţa Joii Mari, cu uşile închise, Liturghia in Coena Domini în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. În omilia sa, Cardinalul a spus: „Ne aflăm în locul în care o piatră a pecetluit cândva moartea. Şi totuşi, astăzi suntem aici pentru a celebra viaţa.” A reflectat asupra atmosferei din jurul acestui moment istoric particular din Orientul Mijlociu, spunând: „Există o tensiune pe care nu o putem ignora: afară, uşile Sfântului Mormânt sunt închise. Războiul a transformat acest loc într-un refugiu, un «interior» izolat de un «exterior» împovărat de frică şi tensiune. Suntem aici ca într-un pântece de pace, în timp ce lumea din jurul nostru este sfâşiată, şi am dori să putem schimba toate acestea.” Fără a se abate de la acest context, Cardinalul a arătat gestul spălării picioarelor ca fiind inima Paştelui creştin. „Isus”, a spus el, „transformă gestul celui care pleacă în gestul celui care slujeşte. În logica lui Dumnezeu, exodul nu este o fugă departe de lume, ci o coborâre în lume, până în adâncurile ei. Mijlocul încins al lui Isus nu mai este semnul celui care fuge din sclavie, ci al celui care se face de bunăvoie sclav din iubire.” Din acest motiv, a continuat, „spălarea picioarelor nu este o lecţie morală, nici pur şi simplu un exemplu edificator, nici o scenă tandră. Este forma concretă a Paştelui lui Isus. Este modul în care Dumnezeu trece prin istorie. Este modul în care iubirea alege să intre în lume. Reamintind dialogul dintre Isus şi Petru proclamat în lecturi – „Dacă nu te voi spăla, nu vei avea parte cu Mine” – Cardinalul a subliniat natura radicală a iubirii evanghelice. Aceste cuvinte, a explicat el, nu indică o simplă apartenenţă, ci o comuniune profundă: „Mă puteţi admira, mă puteţi urma… dar dacă nu acceptaţi acest mod de a iubi, nu veţi intra în Paştele Meu”. De aici rezultă invitaţia de a ne lăsa iubiţi de Cristos fără rezistenţă. În contextul actual al Ţării Sfinte, marcat de violenţă şi frică, poate că nu este posibil „să schimbăm marile mişcări ale istoriei”, dar este posibil „să decidem dacă să stăm alături de Cristos în modul Său de a fi în istorie: nu deasupra ei, nu împotriva ei, ci alături de ea”. Pentru Biserica Catolică locală, „adesea o Biserică obosită, o Biserică pusă la încercare, uneori tentată să se apere mai degrabă decât să se dăruiască”, aceasta înseamnă să îmbrăţişeze logica slujirii: „Domnul nu ne cere să fim puternici, ci să participăm la viaţa Sa. El nu ne cere să rezolvăm totul, ci să nu respingem modul Său de a iubi. Pentru că Biserica participă la Cristos nu atunci când este sigură, ci atunci când acceptă să participe la înjosirea sa de sine. A avea parte cu El, pentru noi, cei care trăim şi mărturisim Evanghelia pe acest pământ, înseamnă să învăţăm limbajul smereniei, limbajul aplecării.” Cardinalul a încheiat cu o întrebare adresată întregii comunităţi: „Vrem să avem parte cu El? (…) Vrem să intrăm într-o iubire care se smereşte? Vrem o mântuire care vine prin slujire?” O astfel de alegere devine un nou exod: „o trecere de la autoapărare la dăruire, de la frică la încredere, de la mândrie la comuniune”. Într-o Ţară Sfântă rănită de război, Paştele, a spus el, începe prin a ne permite să fim iubiţi şi prin a învăţa să ne aplecăm în faţa celorlalţi. „Astăzi”, a încheiat Patriarhul latin, „în timp ce celebrăm Euharistia, să cerem un har esenţial: să ne lăsăm spălaţi, să ne lăsăm slujiţi, să ne lăsăm iubiţi fără condiţii. Pentru că numai în acest fel putem avea cu adevărat parte de viaţa Sa. Şi numai în acest fel viaţa noastră, puţin câte puţin, va lua forma Paştelui Său.” Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 95, Ultimul acces: 2026-10-03 02:29:27
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
