© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0,42s...
Românce în istorie: Ana Ipătescu a schimbat cursul Revoluției din 1848 în Muntenia[2026-03-13]de Ștefana TotorceaSe împlinesc 151 de ani de la mutarea la Domnul a unei eroine: Ana Ipătescu a schimbat într-o singură zi cursul Revoluției de la 1848 în Muntenia, reușind să salveze din arest membrii guvernului provizoriu care susțineau independența și afirmarea națională. În 19 iunie 1848, la București guvernul pașoptist provizoriu era arestat, iar revoluționarii din stradă își pierduseră elanul. Atunci Ana Ipătescu, o doamnă în vârstă de 43 de ani, a ieșit pe Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei de azi), îmbărbătând oamenii care începeau să se teamă de flintele dorobanților aduși să-i disperseze. Ana Ipătescu a scos de la brâu două pistoale, pe care le-a descărcat în aer și a strigat: Moarte trădătorilor! Tineri, curaj! Salvați libertatea! Poporul a urmat-o până la Palatul Domnesc, unde au reușit să elibereze fruntașii revoluției. Ana Ipătescu pictată de Alexandru Ciucurencu. Tablou din Galeria de Artă Românească Modernă a Muzeului Național de Artă al României. Foto: Facebook / Muzeul Național de Artă al României Ziarele vremii, inclusiv cele din străinătate, au numit-o Femeia bărbată, adică femeia curajoasă, gestul ei rămânând pentru totdeauna în istorie. O familie de revoluționari În urma înăbușirii revoluției, soțul ei, Nicolae Ipătescu, arendaș și funcționar guvernamental cu vederi progresiste, a fost exilat în Turcia, de unde eroina a reușit să-l repatrieze în 1850. Datorită soțului, ea îi cunoștea personal pe membrii guvernului provizoriu: Nicolae Bălcescu, Christian Tell, Nicolae Golescu, Ion Ghica și C.A. Rosetti. Cei doi participau la întrunirile lor secrete înainte de Revoluția de la 1848. Început de viață marcat de greutăți Născută în 1805 la București, Ana Ipătescu a avut o copilărie și o tinerețe grea, marcate de lipsuri și de moartea părinților, precum și de o căsătorie anterioară care eșuase într-un divorț. După revoluție și repatrierea celui de-al doilea soț, a trăit în discreție totală până la 13 martie 1875, când s-a mutat la cele veșnice. Este consemnată dorința ei de a fi înmormântată la mănăstirea ilfoveană Pasărea, dar piatra sa de mormânt nu a putut fi identificată. Podul Mogoșoaiei (1856) Vedere panoramică de pe fostul Teatru Național București (pe locul actualului Hotel Novotel) realizată de Ludwig Angerer. Foto: Public domain În 17 octombrie 1985, în timp ce se încerca restaurarea cavoului colonelului Gheorghe Macca, participant la Războiul de Independență, se pare că autoritățile ar fi găsit lângă mormântul lui o bucată din crucea de marmură a Anei Ipătescu, dar locul exact de odihnă veșnică al revoluționarei nu a fost încă identificat. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 148, Ultimul acces: 2026-05-12 04:38:37
|
Timp total: 0,42s...
[]:1
