Se împlinesc 170 de ani de la dezrobirea romilor din Ţările Române: Rolul Bisericii în emanciparea romilor

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Se împlinesc 170 de ani de la dezrobirea romilor din Ţările Române: Rolul Bisericii în emanciparea romilor

[2026-02-20]

de Mihail Pătrăşcanu

În data de 20 februarie este serbată Ziua de comemorare a dezrobirii romilor din Ţările Române.
Aproximativ 250.000 de romi au primit statutul de om liber prin legea adoptată în Ţara Românească în anul 1856, după ce în Moldova a fost abolită robia la finalul anului 1855.
Ziua de comemorare a dezrobirii romilor este reglementată prin legea Nr. 28 din 11 martie 2011. „Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini material şi financiar organizarea de manifestări publice şi de acţiuni social-culturale dedicate comemorării acestei zile”, se arată în articolul 2 al legii.
Rolul Bisericii în emanciparea romilor
Procesul emancipării a fost susţinut de personalităţi politice, culturale şi religioase, iar Biserica Ortodoxă Română a avut un rol important în promovarea libertăţii şi demnităţii umane. În mesajul transmis în anul 2024 cu prilejul comemorării dezrobirii romilor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidenţiat contribuţia unor clerici ortodocşi implicaţi activ în acest demers istoric.
„Acum două secole, începând cu deceniul al III-lea al secolului al XIX-lea, Arhimandritul Eufrosin Poteca, stareţul Mănăstirii Gura Motrului şi primul profesor român de filosofie al Academiei de la Sfântul Sava, cu studii la Pisa şi Paris, a militat cu multă energie pentru dreptatea socială şi eliberarea robilor”, a evidenţiat Patriarhul României.
Eufrosin Poteca. Sursă foto: Arhiva Basilica.ro
Patriarhul Daniel a subliniat că tema eliberării robilor a fost prezentă constant în predicile şi scrierile acestuia, fiind susţinută cu argumente religioase şi morale.
Personalităţi ale Bisericii de etnie romă
Un rol important l-a avut arhimandritul Iosafat Snagoveanul, de etnie romă, stareţ al Mănăstirii Snagov şi membru al Guvernului Provizoriu în anul 1848.
„Arhimandritul Iosafat Snagoveanul a făcut parte din Comisia de eliberare a romilor, împreună cu Cezar Bolliac şi Petrache Poenaru. Pentru implicarea sa în procesul eliberării robilor ţigani, Iosafat a luat calea exilului în Transilvania, în Dobrogea otomană şi apoi în Franţa, întemeind prima capelă ortodoxă românească din Paris”, a amintit Preafericirea Sa.
Iosafat Snagoveanul. Sursă Foto: Arhiva Basilica.ro
Patriarhul României a prezentat şi activitatea arhimandritului Calinic Constantin Şerboianu de la Cernica, care „a desfăşurat o activitate misionară intensă printre romi, precum şi una de cercetare a trecutului acestora şi de editare de lucrări ştiinţifice”, contribuind la emanciparea comunităţilor rome prin educaţie şi organizare socială.
„Faptul că Biserica Ortodoxă Română a conferit celor doi călugări romi, Iosafat Snagoveanul (1797-1872) şi Calinic Constantin Şerboianu (1883-1941), cel mai înalt rang pentru clerul monahal – rangul de arhimandrit – vorbeşte de la sine că ea a militat deopotrivă atât pentru libertatea cât şi pentru demnitatea fiilor ei de etnie romă”, a subliniat Preafericirea Sa.
Ajutorul Bisericii în prezent
Biserica desfăşoară constant activităţi catehetice, susţine procesul educativ, dar şi dezvoltarea sistemului de asistenţă socială pentru ajutorarea romilor.
În Patriarhia Română există mai multe instituţii care se ocupă cu activităţile sociale dedicate persoanelor de etnie romă, precum Biroul de catehizare a romilor din Arhiepiscopia Râmnicului, Asociaţia Ortodoxă Social-Misionar-Culturală pentru Rromi „Sfântul Moise Arapul” din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, şi Departamentul Minorităţi al Sectorului de Misiune al Arhiepiscopiei Iaşilor.
În fiecare an, de ziua dezrobirii romilor, se face pomenirea romilor care au murit în lagăre, deportări şi robie. Foto credit: Basilica.ro / Raluca-Emanuela Ene
„Astăzi, Biserica Ortodoxă Română desfăşoară o importantă lucrare pastorală, misionară şi socială printre romi. Tineri aparţinând etniei rome sunt pregătiţi în seminariile şi facultăţile de teologie ortodoxă, unii dintre ei fiind promovaţi în cler şi activând în parohii cu populaţie romă”, a menţionat Patriarhul României în mesaj.
„Aceştia construiesc biserici în comunităţi rome, traduc cărţi de rugăciuni şi de zidire sufletească în limba romani, dezvoltă programe social-filantropice prin intermediul eparhiilor, al Asociaţiilor, Departamentelor şi Birourilor organizate special pentru intensificarea prezenţei Bisericii în comunităţile de romi”.
De asemenea, în Arhiepiscopia Bucureştilor a fost tipărită prima Carte de rugăciuni în limba romani încă din anul 2006, iar un an mai târziu a fost imprimat un CD cu Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur în limba romani.
Un alt mod de sprijinire a romilor este hirotonirea teologilor de etnie romă pentru a sluji în comunităţi.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 152, Ultimul acces: 2026-10-02 07:14:59

Timp total: 0.03s...

[]:1