Sinteza activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2025

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.05s...

Ştiri şi Evenimente

Sinteza activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2025

[2026-02-05]

de Alexandru Boboc

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat miercuri raportul sinteză cu activităţile Bisericii Ortodoxe Române în anul 2025, la întrunirea Consiliului Naţional Bisericesc.
Raportul prezintă activitatea pe domeniile pastoral-liturgic şi administrativ, cultural-misionar şi social-filantropic. Sinteza centralizează raportările făcute de toate eparhiile din Biserica Ortodoxă Română.
Pentru susţinerea întregii activităţi de asistenţă socială şi filantropică şi pentru sprijinirea sinistraţilor, în anul 2025, la nivelul Patriarhiei Române, au fost cheltuite peste 80 de milioane de euro.
Textul integral:
Centenarul Patriarhiei Române, noi sfinţi români şi sfinţirea picturii Catedralei Naţionale
Sinteza activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2025
Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2025, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române şi Anul comemorativ al duhovnicilor şi mărturisitorilor ortodocşi români din secolul al XX-lea, este sintetizată şi prezentată din punct de vedere pastoral-liturgic şi administrativ, cultural-misionar şi social-filantropic.
I. ACTIVITATEA PASTORAL–LITURGICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ
Activitatea administrativ-bisericească, sacramental-liturgică, pastoral-misionară şi cultural-educaţională desfăşurată de către toţi ierarhii, membri ai Sfântului Sinod, a însumat, în anul 2025: 6.525 Sfinte Liturghii; 4.188 Sfinte Taine, dintre care 746 hirotonii de preoţi şi diaconi pentru parohii şi mănăstiri; 245 sfinţiri de biserici noi şi 227 resfinţiri de biserici restaurate; 4.086 ierurgii şi slujiri misionare; 115 sfinţiri şi inaugurări de aşezăminte eclesiale noi şi 48 resfinţiri de aşezăminte eclesiale restaurate sau reparate; 9.583 vizite pastorale în parohii/filii, mănăstiri/schituri, şcoli teologice, aşezăminte sociale şi medicale; 487 prezidări de conferinţe preoţeşti pastoral-misionare şi administrative; 54 prezidări de sinaxe monahale eparhiale şi mitropolitane; 649 vizite canonice efectuate de Patriarhul României şi de ceilalţi membri ai Sfântului Sinod; 505 participări şi susţineri de comunicări la conferinţe, simpozioane, seminarii (în ţară – 426 şi în străinătate – 79); 1.974 cărţi, studii, articole, mesaje publicate de către membrii Sfântului Sinod în anul 2025; 28.662 primiri oficiale şi audienţe acordate, precum şi peste 8.500 zile activitate de teren desfăşurată de către membrii Sfântului Sinod.
A. Din punct de vedere pastoral-liturgic, amintim următoarele hotărâri adoptate de Sfântul Sinod, în anul 2025:
întronizarea Preasfinţitului Părinte Nectarie de Bretania în demnitatea de Episcop al nou înfiinţatei Episcopii Ortodoxe Române a Irlandei şi Islandei, în biserica „Sfântul Columba” a Parohiei Dublin II, Irlanda (11 ianuarie 2025);
alegerea Preacuviosului Părinte Arhimandrit Nectarie Clinci în demnitatea de Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului (05 februarie 2025) şi hirotonia acestuia întru arhiereu, în Catedrala patriarhală istorică din Bucureşti (16 februarie 2025);
alegerea Preasfinţitului Părinte Benedict Bistriţeanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, în demnitatea de Episcop al Sălajului (27 martie 2025) şi întronizarea Preasfinţiei Sale, în Catedrala episcopală „Înălţarea Domnului” din Zalău (06 aprilie 2025);
întronizarea Înaltpreasfinţitului Părinte Atanasie (Rusnac) în demnitatea de Arhiepiscop al nou înfiinţatei Arhiepiscopii Ortodoxe Române a Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Gheorghe” din Enfield, Londra (10 mai 2025);
alegerea Preacuviosului Părinte Arhimandrit Samuel Cristea în demnitatea de Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului (2 iulie 2025) şi hirotonia acestuia întru arhiereu, în Catedrala mitropolitană din Cluj-Napoca (07 septembrie 2025);
alegerea Preacuviosului Părinte Arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, în demnitatea de Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului (02 iulie 2025) şi hirotonia acestuia întru arhiereu, la Catedrala arhiepiscopală „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Roman (20 iulie 2025);
canonizarea a 16 femei românce cu viaţă sfântă (muceniţe, monahii, soţii de domnitori, mame de sfinţi şi mărturisitoare), în şedinţa din 01-02 iulie 2025, după cum urmează:
1. Doamna Maria Brâncoveanu (1661-1729), soţia Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cu titulatura Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu şi data de cinstire în ziua de 16 august;
2. Schimonahia Filofteia Antonescu de la Mănăstirea Pasărea (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833), cu titulatura Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica şi data de cinstire în ziua de 12 aprilie;
3. Monahia muceniţă Evloghia Ţârlea de la Mănăstirea Samurcăşeşti-Ciorogârla (1908-1949), cu titulatura Sfânta Cuvioasă Muceniţă Evloghia de la Samurcăşeşti şi data de cinstire în ziua de 19 decembrie;
4. Schimonahia Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea (1970-2014), cu titulatura Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea şi data de cinstire în ziua de 05 iunie;
5. Monahia Platonida (1487-1554), soţia Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cu titulatura Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeş (fostă Despina Miliţa, soţia voievodului) şi data de cinstire în ziua de 26 septembrie;
6. Dreptcredincioasa Măndălina Cătălinici (1895-1962), cu titulatura Sfânta Magdalena de la Mălainiţa şi data de cinstire în ziua de 15 octombrie;
7. Schimonahia Mavra de pe muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII), cu titulatura Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău şi data de cinstire în ziua de 04 mai;
8. Schimonahia Nazaria, prima stareţă a Mănăstirii Văratic (1697-1814), cu titulatura Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic şi data de cinstire în ziua de 17 august;
9. Schimonahia Olimpiada, ctitora Mănăstirii Văratic (1757-1842), cu titulatura Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic şi data de cinstire în ziua de 17 august;
10.Dreptmăritoarea Olimpiada Tănase (1880-1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, cu titulatura Sfânta Olimpiada din Fărcaşa şi data de cinstire în ziua de 04 iulie;
11. Dreptmăritoarea Blandina Gobjila (1906-1971), învăţătoare, 15 ani deportată în Siberia, cu titulatura Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iaşi şi data de cinstire în ziua de 24 mai;
12. Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), cu titulatura Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu şi data de cinstire în ziua de 17 august;
13. Dreptcredincioasa Anastasia Şaguna (1785-1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, cu titulatura Sfânta Anastasia Şaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Şaguna şi data de cinstire în ziua de 01 decembrie;
14. Monahia Filotimia Manolache de la Mănăstirea Râmeţ (1896-1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeţ, cu titulatura Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeţ, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv şi data de cinstire în ziua de 06 iulie;
15. Monahia Antonina Diaconu de la Mănăstirea Tismana (1923-2011), cu titulatura Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana şi data de cinstire în ziua de 23 decembrie;
16. Monahia Matrona Ciupelea, stareţa Mănăstirii Hurezi (1852-1935), cu titulatura Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi şi data de cinstire în ziua de 05 mai;
înscrierea în Calendarul bisericesc a mai multor sfinţi şi sărbători;
aprobarea mai multor texte liturgice, în special pentru sfinţii români recent canonizaţi;
instituirea Duminicii Sfinţilor Athoniţi (Duminica a treia după Rusalii) şi aprobarea textului troparului şi condacului acestei sărbători;
instituirea Zilei Clerului Militar (26 octombrie).
B. Dintre evenimentele semnificative organizate în Biserica Ortodoxă Română, în contextul Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române, menţionăm:
primirea în dar de către Patriarhul României a unui fragment din moaştele Sfântului Apostol Andrei, pentru Catedrala Naţională, adus de la Amalfi, Italia, de către o delegaţie a Patriarhiei Române (29 ianuarie 2025);
proclamarea generală a canonizării celor 16 noi sfinţi români, părinţi duhovnici şi mărturisitori din secolul al XX-lea, în ziua în care Biserica Ortodoxă Română a aniversat 100 de ani de la ridicarea ei la rangul de Patriarhie (04 februarie 2025);
Sfinţirea Marelui Mir, pentru a 23-a oară în istoria Bisericii Ortodoxe Române (17 aprilie 2025);
Sfinţirea picturii Catedralei Naţionale de către Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhalul Ecumenic, şi Preafericirea Sa Daniel, Patriarhul României, împreună cu un sobor alcătuit din ierarhii membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, preoţi şi diaconi, în prezenţa a numeroase oficialităţi de stat, donatori, sponsori, binefăcători şi credincioşi din ţară şi din străinătate;
la sărbătoarea hramului Catedralei Patriarhale istorice (cinstirea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor), după Sfânta Liturghie săvârşită la Altarul de vară al Catedralei, în prezenţa Patriarhului Ecumenic, a fost citit Cuvântul aniversar la împlinirea a 140 de ani de la recunoaşterea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi a 100 de ani de la ridicarea acesteia la rang de Patriarhie (27 octombrie 2025);
primirea de către Patriarhul României a Ordinului „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer, conferit Bisericii Ortodoxe Române de către Preşedintele României (27 octombrie 2025).
4. În ceea ce priveşte participarea Patriarhului României la evenimente reprezentative pentru Biserica Ortodoxă Română, evidenţiem următoarele:
participarea la deschiderea Colocviului Naţional de Presă Bisericească: „Presa Bisericească la Centenarul Patriarhiei Române”, organizat la Palatul Patriarhiei, cu prilejul împlinirii a două decenii de la înfiinţarea Ziarului Lumina (07 februarie 2025);
participarea la festivitatea de deschidere a Olimpiadei de Religie – Seminarii şi Licee Ortodoxe, clasele IX-XII, etapa naţională, desfăşurată la Bucureşti (Palatul Patriarhiei, 07 mai 2025);
participarea la deschiderea Simpozionului internaţional cu tema „Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325): credinţa ortodoxă – baza unităţii Bisericii” (Palatul Patriarhiei, 13 mai 2025);
participarea la Depunerea Jurământului de către Excelenţa Sa, Domnul Nicuşor Daniel Dan, Preşedintele României. Cu acest prilej, Patriarhul României a rostit rugăciunea de binecuvântare la învestirea preşedintelui (Palatul Parlamentului, 26 mai 2025);
participarea la sesiunea de deschidere a evenimentului aniversar comun, cu prilejul Centenarului Patriarhiei Române şi aniversării a 70 de ani de la înfiinţarea companiei Antibiotice S.A. – Iaşi, intitulat: „Tradiţie şi continuitate românească: 100 de ani Patriarhia Română, 70 de ani Antibiotice Iaşi” (Palatul Patriarhiei, 05 iunie 2025);
participarea la evenimentul de lansare a unei ediţii bilingve, greco-române, a Psaltirii, realizată de Mănăstirea Vatoped din Sfântul Munte Athos (Palatul Patriarhiei, 15 iulie 2025);
participarea la Conferinţa Naţională „Unitate Dogmatică şi Specific Naţional în Pictura Bisericească”, ediţia a XII-a, 2025 (Palatul Patriarhiei, 13 noiembrie 2025).
D. Şedinţe de lucru ale organismelor centrale bisericeşti:
Au fost organizate 5 şedinţe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul cărora au fost discutate, adoptate şi comunicate 155 hotărâri sinodale privind problemele examinate. De asemenea, au avut loc 2 şedinţe solemne ale Sfântului Sinod, prima dintre ele dedicată Centenarului Patriarhiei Române (Palatul Patriarhiei, 04 februarie 2025), cea de-a doua dedicată manifestărilor prilejuite de Sfinţirea Picturii Catedralei Naţionale, cu participarea Patriarhului Ecumenic (Palatul Patriarhiei, 28 octombrie 2025); 1 şedinţă de lucru a Consiliului Naţional Bisericesc; 1 şedinţă de lucru a Adunării Naţionale Bisericeşti; 1 şedinţă solemnă a Adunării Naţionale Bisericeşti, dedicată Centenarului Patriarhiei Române.
Pe parcursul anului 2025, prin Cancelaria Sfântului Sinod au fost formulate amendamente şi intervenţii către Parlamentul României, Guvernul României, ministere şi alte instituţii de Stat, privind diferite proiecte de acte normative aflate în dezbatere sau aspecte cu referire la activitatea Bisericii Ortodoxe Române.
Prin activitatea Cabinetului Patriarhal, au fost organizate 45 şedinţe de lucru ale Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi 4 şedinţe de lucru comune ale Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, precum şi redactarea proceselor-verbale ale acestor şedinţe. Cabinetul Patriarhal a pregătit audienţele oficiale (193) şi a consemnat diplomele, ordinele, distincţiile (2.985) şi rangurile onorifice (71), oferite de Patriarhul României în anul 2025. La Reşedinţa Patriarhală au fost realizate lucrări de renovare, modernizare şi dotare a unor spaţii, precum şi lucrări de amenajare şi gospodărire a parcului „Grădina Maicii Domnului” al Reşedinţei.
II. ACTIVITATEA CULTURAL-MISIONARĂ
A. Activităţi bisericeşti externe:
Prin Sectorul relaţii creştine, interreligioase şi comunităţi româneşti externe, Patriarhia Română a cultivat şi promovat legăturile frăţeşti, în special cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, precum şi cu alte culte creştine şi culte religioase, în pofida contextului geopolitic şi bisericesc internaţional, marcat de disensiuni şi conflicte armate.
De asemenea, Patriarhia Română a acordat o atenţie deosebită activităţilor din cadrul comunităţilor ortodoxe româneşti din afara României şi din diaspora română.
Dintre activităţile Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern, amintim: participarea unei delegaţii a Patriarhiei Române la funeraliile vrednicului de pomenire Arhiepiscopul Anastasie al Tiranei, Dürresului şi al Întregii Albanii (30 ianuarie 2025) şi la întronizarea Preafericitului Părinte Ioan, noul Arhiepiscop al Tiranei, Dürresului şi al Întregii Albanii (29 martie 2025); vizita la Bucureşti a Sanctităţii Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, la evenimentele prilejuite de sfinţirea picturii Catedralei Naţionale (24-28 octombrie 2025); participarea la cea de-a XXXI-a întrunire a Congresului Ştiinţific Internaţional Pavleia, Veria, Grecia (26-29 iunie 2025); participarea la lucrările celei de-a doua Conferinţe Internaţionale, organizată cu prilejul aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea revistei „Theologia” a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei, Tesalonic (29 septembrie – 01 octombrie 2025); demersuri întreprinse pentru aducerea Sfintei Lumini, de la Ierusalim, la Bucureşti şi oferirea acesteia în cuprinsul Patriarhiei Române; vizite ale unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române în eparhii din cadrul altor Biserici Ortodoxe surori, din vecinătatea României, ori la Sfântul Munte Athos, precum şi vizite ale unor ierarhi ortodocşi din străinătate în eparhii din România; informarea Bisericilor Ortodoxe Autocefale surori despre canonizarea celor 16 noi sfinţi români.
Din punct de vedere al relaţiilor intercreştine şi interreligioase, menţionăm: vizita la Patriarhia Română a Sanctităţii Sale Tawadros al II-lea, Patriarhul Copt al Alexandriei (30 aprilie 2025), participarea unei delegaţii a Patriarhiei Române la funeraliile Papei Francisc (26 aprilie 2025), precum şi la instalarea Papei Leon al XIV-lea (18 mai 2025).
În afara frontierelor actuale ale României, Patriarhia Română are în jurisdicţia sa 5 arhiepiscopii şi 10 episcopii, 4 dintre arhiepiscopii fiind şi centre mitropolitane. În aceste eparhii există, în prezent, un total de 1.728 parohii şi filii, 82 aşezăminte monahale ortodoxe româneşti, deservite de 1.657 clerici români. În aceste parohii şi comunităţi ortodoxe româneşti au fost oficiate, în cursul anului 2025, un număr de 19.353 botezuri; 4.577 cununii; 3.931 înmormântări; 637 primiri la Ortodoxie; 127 reveniri la Ortodoxie.
În anul 2025, au fost efectuate două schimbări de personal importante la Reprezentanţele şi Comunităţile Patriarhiei Române din străinătate, aflate în jurisdicţia directă a Patriarhiei Române, respectiv: Preacuviosul Părinte Arhimandrit Ioan Meiu a fost numit, începând cu 15 iulie 2025, Superiorul Aşezămintelor Româneşti la Locurile Sfinte (Ierusalim, Iordan şi Ierihon), după alegerea Preacuviosului Părinte Arhimandrit Teofil Anăstăsoaie în demnitatea de Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului; Preacucernicul Părinte Alexandru Leonard Zaciu a fost numit Preot Paroh al Parohiei Ortodoxe Române din Ljubljana, Republica Slovenia.
La iniţiativa Patriarhului României, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, prin Direcţia Protocol, au fost oferite celor 81 de Ambasade străine şi 15 Organizaţii Internaţionale acreditate la Bucureşti volumele tipărite cu prilejul sfinţirii picturii Catedralei Naţionale, respectiv: „Catedrala Naţională, un ideal împlinit. Repere istorice şi arhitecturale” (engleză, franceză, italiană şi greacă), „Pelerin în România, Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă şi Patriarh Ecumenic” (engleză şi greacă) şi „Unitate naţională şi demnitate creştină eclesială. Patriarhia Română, 100 de ani de activitate în viaţa poporului român” (engleză).
B. Activităţi educaţionale:
În plan teologic-educaţional, în anul 2025, au avut loc următoarele evenimente cu caracter naţional şi internaţional: Concursul Naţional Icoana ortodoxă – lumina credinţei, ediţia a XIV-a (20 ianuarie – 31 iulie 2025); Concursul Naţional Catehetic Mărturisirea jertfelnică a dreptei credinţe – moştenirea unui secol de Patriarhat pentru copii şi tineri (15 noiembrie 2024 – 21 mai 2025); Congresul Naţional Catehetic Hristos împărtăşit copiilor, ediţia a XVIII-a (Mănăstirea Caraiman, 22-24 septembrie 2025); Festivalul-Concurs Naţional de Muzică Bisericească Lăudaţi pe Domnul!, ediţia a XVII-a (01 martie – 01 octombrie 2025); Simpozionul internaţional „Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325): credinţa ortodoxă – baza unităţii Bisericii”.
1) În anul şcolar 2025-2026, în cuprinsul Patriarhiei Române predau disciplina Religie 6.134 profesori, dintre care 4.558 titulari, 225 titulari de altă specialitate, care au în completarea normei ore de Religie şi 1.351 suplinitori; 1.103 sunt clerici, 4.900 laici cu studii teologice şi 131 laici cu alte studii. Dintre profesorii de Religie, 483 sunt debutanţi, 1.013 au obţinut definitivarea în învăţământ, 1.198 gradul didactic II, 3.200 gradul didactic I, iar 240 au doctoratul în teologie. În inspectoratele şcolare judeţene, şi-au desfăşurat activitatea specifică 42 inspectori de specialitate, dintre care 40 cu studii teologice şi 2 cu alte studii.
2) În Patriarhia Română funcţionează: 25 seminarii teologice, 1 colegiu ortodox, 9 licee teologice ortodoxe şi un liceu tehnologic cu clase de teologie. În anul şcolar 2024-2025, au fost şcolarizaţi 4.089 elevi la nivel liceal; dintre cei 855 elevi în clasa a XII-a, 676 au obţinut diplomă de bacalaureat. În unităţile de învăţământ teologic preuniversitar au fost şcolarizaţi 87 elevi din afara României. În anul şcolar 2025-2026, au fost înscrişi 1.104 elevi în clasa a IX-a, iar pentru anul şcolar 2026-2027 au fost solicitate 1.232 locuri. În şcolile teologice preuniversitare, îşi desfăşoară activitatea didactică 1.234 profesori; dintre aceştia, 859 sunt titulari, 375 sunt suplinitori, iar 98 dintre profesori sunt doctori în teologie. În anul şcolar 2024-2025, Centrele eparhiale au alocat sprijin financiar acestor şcoli, în valoare totală de 10.765.224,8 lei.
3) În Patriarhia Română funcţionează 11 facultăţi de teologie (Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanţa, Târgovişte, Piteşti, Alba Iulia, Arad şi Oradea) şi 3 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi (Timişoara, Galaţi şi Baia Mare). În anul universitar 2024-2025, au fost şcolarizaţi 4.450 studenţi. În anul 2025, au absolvit 952 studenţi, iar în anul universitar 2025-2026, au fost admişi 1.368 studenţi. La specializarea Teologie Ortodoxă Pastorală au fost şcolarizaţi 3.175 studenţi (dintre care 100 studenţi, la Extensia de la Roma a Facultăţii de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din Bucureşti), iar 616 absolvenţi au obţinut diplomă de licenţă. În anul universitar 2024-2025, au studiat 1.817 masteranzi, dintre care 705 absolvenţi, iar în anul universitar 2025-2026 au fost admişi 983 masteranzi. Studiile de Doctorat se organizează în 9 centre universitare, fiind înscrişi în prezent 518 doctoranzi, dintre care 97 au fost admişi în anul universitar 2025-2026 (anul I). În anul universitar 2024-2025, 57 doctoranzi au obţinut titlul de Doctor în Teologie. În cadrul învăţământului teologic superior au activat 380 cadre didactice, dintre care 80 profesori, 107 conferenţiari, 148 lectori şi 45 asistenţi. În anul universitar 2024-2025, s-au înscris la studii în diferite instituţii de învăţământ din străinătate 15 teologi români. În prezent, sunt înscrişi la facultăţile din Patriarhia Română 13 cetăţeni străini, 33 etnici români din diferite ţări şi 360 etnici români din Republica Moldova.
4) În Patriarhia Română, cu binecuvântarea Sfântului Sinod, există 2 asociaţii de tineri: Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români (ASCOR) şi Liga Tinerilor Creştin-Ortodocşi Români (LTCOR). De asemenea, există 102 asociaţii şi ONG-uri de tineret, care îşi desfăşoară activitatea în eparhii, cu binecuvântarea chiriarhului şi 1.128 grupuri de tineri, care desfăşoară activităţi de voluntariat. Centrele eparhiale au iniţiat 289 proiecte pentru tineri. În anul 2025, s-a desfăşurat programul naţional de tabere pentru tineret Tradiţie şi noutate, aflat la a VII-a ediţie, în colaborare cu centrele mitropolitane.
5) În data de 20 august 2025, a fost semnat contractul de finanţare, cu o valoare totală nerambursabilă de 247.245.513,10 lei (aproximativ 50 milioane euro), între Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Patriarhia Română, pentru Proiectul naţional Centrul de activităţi cu tineretul „Sfântul Ilie Tesviteanul” – oraş Pantelimon, judeţul Ilfov, destinat prevenirii abandonului şcolar. Acest proiect important, care a început la data de 01 septembrie 2025, este structurat să se desfăşoare la nivel naţional pe o perioadă de 52 luni, cuprinsă între 01 septembrie 2025 şi 31 decembrie 2029 şi se va derula simultan pe două componente:
a) Construirea unui centru multifuncţional cu dotări sportive şi culturale pentru copii în oraşul Pantelimon, judeţul Ilfov. Centrul va fi construit pe o suprafaţă de aproximativ 100.000 mp (10 hectare) şi va dispune de spaţii de cazare, cantină, centru de conferinţe, bibliotecă, săli de lectură, pictură, educaţie muzicală, ştiinţe, săli de spectacole, ateliere de lucru, laboratoare pentru experimente, sală de sport multifuncţională, terenuri de sport, piste de alergare omologate pentru competiţiile internaţionale, piste de biciclete, spaţii de joacă în aer liber etc.
b) Desfăşurarea de activităţi distincte pentru 5.850 copii, înscrişi în grupul ţintă al proiectului din întreaga ţară, prin implicarea a 117 centre de tineret din toate eparhiile, centre susţinute financiar din fondurile proiectului respectiv.
6) Activitatea catehetică a Patriarhiei Române a fost organizată în 2.500 parohii şi centre catehetice din ţară şi din diaspora. Numărul beneficiarilor a fost de 77.820 copii, tineri şi adulţi cu vârste de peste 18 ani. Coordonarea activităţii catehetice a fost asigurată de 37 inspectori eparhiali (29 în ţară şi 8 în diaspora), iar la nivelul protopopiatelor şi al cercurilor pastorale, de 255 responsabili şi 2.700 formatori.
La iniţiativa Patriarhului României, prin Sectorul Teologic-Educaţional al Patriarhiei Române, a fost distribuită, către profesorii de Religie din ţară, lucrarea Biblia în 100 de teme, realizată de Editura BASILICA în colaborare cu United Bible Societies.
C. Activităţi culturale şi misionare:
1) Activităţi privind patrimoniul bisericesc şi cinstirea sfinţilor
În prezent, în Patriarhia Română funcţionează 195 unităţi cu activitate în domeniul patrimoniului bisericesc mobil, respectiv 141 muzee şi colecţii muzeale, centre pentru ocrotirea patrimoniului şi 20 laboratoare de restaurare a patrimoniului eclezial. În anul 2025, în Patriarhia Română, au fost în lucru 692 şantiere de artă bisericească şi de restaurare. Dintre acestea, 518 şantiere au desfăşurat lucrări de pictură din nou, 141 şantiere au fost deschise pentru lucrări de restaurare, 28 şantiere pentru lucrări de sculptură şi mobilier eclezial şi 5 şantiere pentru lucrări de poleire.
Comisia de Pictură Bisericească a fost convocată pentru 11 şedinţe de lucru şi pentru soluţionarea a 88 solicitări în regim de urgenţă, în cadrul cărora a fost analizat un număr total de 1.687 speţe, pentru care s-au emis 4.759 referinţe. Totodată, membrii Comisiei de Pictură Bisericească s-au deplasat în 18 delegaţii, au efectuat 10 recepţii parţiale la Catedrala Naţională şi 2 inspecţii în teritoriu.
În cadrul componentei „Cultură” a Sectorului Cultură, Pictură şi Restaurare, au fost alcătuite şi definitivate, în colaborare cu eparhiile Bisericii Ortodoxe Române, dosarele de canonizare pentru 16 femei românce cu viaţă sfântă (muceniţe, monahii, soţii de domnitori, mame de sfinţi şi mărturisitoare). De asemenea, a fost organizată Chilia memorială a Sfântului Cuvios Sofian de la Antim, cu sprijinul financiar nerambursabil oferit de Institutul Naţional al Patrimoniului.
2) Presa bisericească scrisă, audio, video şi digitală
Din rapoartele alcătuite de centrele eparhiale, rezultă că misiunea prin presa scrisă a fost reprezentată, în anul 2025, de 65 publicaţii tipărite, incluzând buletine eparhiale, periodice lunare cu caracter informativ şi reviste de cultură teologică. La acestea se adaugă şi alte publicaţii editate de unităţi ecleziale din subordine, de instituţii de învăţământ teologic şi de asociaţii creştine ortodoxe. Se constată tendinţa de diminuare a activităţii în domeniul presei tipărite, concomitent cu o creştere semnificativă a prezenţei şi impactului în mediile digitale. Astfel, în domeniul audiovizual, au fost active 5 posturi de radio regionale, administrate de eparhii. Prezenţa în spaţiul digital s-a realizat prin intermediul a peste 5.400 website-uri şi pagini oficiale ale unităţilor bisericeşti, active pe reţelele sociale şi pe diverse platforme digitale.
a) Ziarul Lumina, în prezent singurul cotidian ortodox din lume, a promovat, prin selecţii de ştiri şi materiale jurnalistice adecvate, tematica omagială şi comemorativă a anului 2025, precum şi proiectele catehetice, cultural-educaţionale şi social-filantropice desfăşurate în eparhiile, parohiile şi mănăstirile din ţară şi din afara României. Cu un tiraj lunar mediu difuzat de 21.588 exemplare, Ziarul Lumina se menţine în primele locuri din categoria cotidienelor naţionale, regionale şi locale care se tipăresc în prezent în România. Împreună cu săptămânalul Lumina de Duminică şi revista de informaţie bisericească Vestitorul Ortodoxiei, cotidianul Ziarul Lumina continuă activitatea de slujire mediatică a Bisericii în societate, prin ediţiile tipărite şi proiecţiile acestora în mediul digital. Interfaţa site-ului ziarului a fost adaptată contextului social, prin postarea în timp real a ştirilor, comunicatelor şi recomandărilor pastorale. Au fost implementate: secţiunea „Predici”, Calendarul creştin-ortodox, precum şi secţiunea „Rugăciuni la vreme de boală şi necaz”.
b) În anul 2025, Radio TRINITAS şi-a desfăşurat activitatea în 4 studiouri: Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Sibiu şi a fost recepţionat în ţară prin intermediul a 57 frecvenţe terestre. Grila de programe a cuprins peste 5.500 ediţii de emisiuni. Activitatea editorială a inclus peste 2.400 buletine informative şi jurnale, cu mai mult de 8.000 ştiri din actualitatea religioasă şi 20.000 ştiri naţionale şi internaţionale. Prin proiectul „Departe de România. Aproape de români”, finanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Radio TRINITAS a prezentat comunităţi româneşti din cele două noi eparhii: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Episcopia Ortodoxă Română a Irlandei şi Islandei. Menţionăm, în mod deosebit, apariţia în volume tipărite a două emisiuni radio: „Icoane ale Împărăţiei Cerurilor. 40 de artişti despre mozaicul Catedralei Naţionale” şi „Drumul Bisericii Ortodoxe Române către autocefalie şi patriarhat”. Au fost editate şi pachetele digitale: „Dosoftei. Psaltirea pre versuri tocmită”, în lectura academicianului Eugen Munteanu şi „Mânca-v-ar Raiul!”, cu înregistrări ale Sfântului Cuvios Cleopa de la Sihăstria, precum şi o broşură cu transcrierea acestora. Radioul a realizat o etapă importantă de modernizare digitală, prin refacerea aplicaţiilor mobile pentru iOS şi Android şi prin dezvoltarea unei noi platforme de arhivare. Din 22 octombrie 2025, Radio TRINITAS emite în Bucureşti şi prin antena instalată în turla mare a Catedralei Naţionale, beneficiind şi de creşterea puterii de emisie de la 2 KW la 4 KW.
c) În anul 2025, TRINITAS TV s-a evidenţiat, mai ales, prin transmisiunea în direct din 26 octombrie 2025 a slujbei de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale, realizată împreună cu TVR şi Radio TRINITAS şi preluată la nivel internaţional de 10 televiziuni din 6 ţări europene. Această transmisiune a înregistrat un vârf de audienţă de 331.054 persoane pe minut, valoare fără precedent pentru toate transmisiunile anterioare. De asemenea, TRINITAS TV a reuşit să transmită în direct toate cele 12 ceremonii de proclamare locală a canonizării Sfinţilor duhovnici şi mărturisitori ortodocşi români din secolul al XX-lea. Pentru fiecare dintre aceşti sfinţi români a fost realizat câte un film documentar, care a fost difuzat în ziua proclamării locale a canonizării. În cursul anului 2025, au fost realizate în total 24 filme documentare, unele dintre acestea fiind proiectate în programul unor evenimente bisericeşti centrale şi locale, în săli de cinema şi în cadrul unor festivaluri internaţionale. Televiziunea Patriarhiei Române a lansat TRINITAS FILM, prima platformă de streaming din întreaga lume ce are conţinut creştin-ortodox, disponibilă prin intermediul website-ului trinitas.film, precum şi prin aplicaţii dedicate pentru dispozitive mobile şi televizoare inteligente. Tot în anul 2025, TRINITAS TV şi Radio TRINITAS au coordonat dezvoltarea şi lansarea aplicaţiei „Calendarul Ortodox” pentru dispozitive mobile cu sisteme de operare Android şi iOS. În acelaşi timp, a fost consolidată prezenţa în reţelele sociale: canalul de Youtube al televiziunii a ajuns la 492.322 abonaţi, iar pagina de Facebook a depăşit 961.000 urmăritori. Un aspect important îl constituie proiectele speciale cu finanţare externă, care au întărit dimensiunea TRINITAS TV de utilitate publică şi de legătură cu diaspora: proiectul „Medici români în Europa (II)”, finanţat prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, şi proiectul „Cu potirul printre obuze. Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia”, finanţat prin Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova, concretizat într-un documentar cu o încărcătură memorială deosebită, lansat public la Chişinău. Sediul televiziunii TRINITAS TV a fost renovat şi parţial retehnologizat, a fost amenajat şi dotat un nou platou numit „Studio Centenar”, iar studioul de ştiri a fost extins şi modernizat prin integrarea de camere robotice, ecrane şi lumini LED de ultimă generaţie.
d) Agenţia de Ştiri BASILICA a acordat atenţie sporită calităţii, diversităţii şi relevanţei materialelor publicate, printr-o bună colaborare cu centrele eparhiale, dar şi cu alte instituţii media naţionale şi internaţionale. Pe site-ul Agenţiei au fost publicate 6.308 articole în limba română, dintre care 1.084 au fost traduse în limba engleză, iar traficul pe site a ajuns la un total de 7.523.062 sesiuni. Ştirile variate în limba engleză au contribuit la conturarea unei imagini clare a Bisericii Ortodoxe Române în spaţiul jurnalistic internaţional. A fost intensificată activitatea pe platformele sociale prin introducerea unor rubrici săptămânale noi, precum şi prin publicarea de materiale catehetice şi duhovniceşti variate în limbile română, engleză, italiană şi spaniolă. Doar în luna decembrie 2025, vizualizările pe pagina de Facebook au depăşit pragul de 16 milioane. Fotoreporterii au continuat să desfăşoare o activitate prolifică, publicând 312 galerii. Newsletter-ul Agenţiei a fost adaptat la o nouă identitate grafică inspirată din tematica Anului Centenar. În total, au fost transmise aproximativ 240 campanii către aproximativ 2.900 abonaţi. A fost realizată cea mai semnificativă optimizare tehnică a site-ului basilica.ro din ultima perioadă. Proiectul a inclus actualizarea platformei WordPress, precum şi alte îmbunătăţiri de performanţă şi optimizare.
e) Biroul de Presă şi Relaţii Publice al Patriarhiei Române a adus la cunoştinţa opiniei publice, prin comunicate de presă, precizări şi intervenţii mediatice ale reprezentanţilor săi, atât tematica şi manifestările anului omagial şi comemorativ 2025 în Patriarhia Română, cât şi poziţionarea şi mesajele instituţionale care s-au impus în contextul vieţii sociale şi bisericeş Pe tot parcursul anului 2025, Biroul de Presă al Patriarhiei Române a cooperat punctual cu departamentele de comunicare ale eparhiilor în formularea unor poziţii oficiale, transmiţând şi explicând poziţia oficială a Bisericii faţă de problemele apărute.
f) Pentru Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (Edituri şi Tipografii), din punct de vedere statistic, anul 2025 se prezintă astfel: au fost tipărite 143 titluri de carte, revistă sau broşuri, dintre care 124 titluri inedite, publicate de Editurile Patriarhiei Române (Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Editura BASILICA şi Editura TRINITAS) şi anume: 45 titluri noi de Carte teologică; 72 titluri noi de Carte de cult şi muzicală, acatiste şi vieţi de sfinţi; 3 titluri noi de Carte patristică; 4 titluri noi de Carte pentru copii şi tineret; 26 numere (fascicole) noi din revistele centrale bisericeş În contextul evenimentelor dedicate Anului centenar, Editurile Patriarhiei Române au contribuit prin realizări editoriale deosebite, dintre care amintim volumele: „Patriarhii României – 100 de ani. Evocări omagiale”, „Unitate naţională, demnitate eclezială. Patriarhia Română – 100 de ani de activitate în viaţa poporului român” şi „Un secol de slujire patriarhală în Biserica Ortodoxă Română”. În total, Tipografiile Patriarhiei Române (Tipografia Cărţilor Bisericeşti şi Imprimeria PHAROS) au tipărit 497.136 exemplare carte şi revistă în format broşat şi legat (298.943 ex. carte şi 198.193 ex. reviste). De asemenea, au fost tipărite: 211.118 ex. Biblii (în diferite formate); 50.610 ex. Noul Testament cu Psalmii; 845.929 ex. broşuri şi pliante; 3.174.441 ex. cărţi de rugăciuni, slujbe şi acatiste capsate; 51.925 ex. pastorale; 3.440 ex. felicitări; 1.349.454 ex. calendare (tip foaie, agendă, de birou, de perete cu spiră, cu însemnări) şi 915.561 ex. icoane (de diverse dimensiuni). În acelaşi timp, au fost tipărite Ziarul Lumina, cotidianul Patriarhiei Române şi săptămânalul Lumina de Duminică, dar şi 69.162 ex. lucrări pentru terţi, precum şi o serie de lucrări de legătorie manuală (reparaţii şi restaurare carte, confecţionat cutii, mape, etu-uri etc.).
3) Noi obiecte liturgice, ordine şi medalii omagiale
Atelierele Institutului Biblic au confecţionat, în mod deosebit, în anul 2025: 6 racle din argint (120 x 40 x 27,5 cm), pentru cinstitele moaşte ale Sfinţilor: Cleopa şi Paisie de la Sihăstria, Dionisie Vatopedinul de la Colciu, Petroniu de la Prodromu, Sofian de la Antim şi Dumitru Stăniloae; 1 raclă din argint (100 x 60 x 50), pentru fragmentele din cinstitele moaşte ale Sfântului Apostol Andrei, care sunt aşezate spre închinare în Catedrala Naţională (având forma machetei sau chivotului Catedralei). A fost reorganizat şi amenajat spaţiul pentru pregătirea Marelui Mir, numit Mirostirion şi au fost confecţionate 12 amfore din argint a câte 25 litri şi 44 amfore din argint a câte 5 litri. La Sfinţirea Marelui Mir din data de 17 aprilie 2025, Patriarhul României a oferit tuturor ierarhilor titulari ai celor 44 de eparhii ale Patriarhiei Române câte o amforă din argint, de 5 litri, plină cu Sfântul şi Marele Mir.
A fost realizat Ordinul „Credinţă şi comuniune”: engolpion, pentru arhierei (75); cruce pectorală, pentru preoţi (75); insignă pentru mireni (50). De asemenea, în colaborare cu Monetăria Statului, au fost realizate următoarele distincţii patriarhale: Medalia omagială a anului 2025 – Centenarul Patriarhiei Române (1.000 seturi) şi Medalia Sfinţirea picturii Catedralei Naţionale (2.000 seturi).
4) Activităţi misionare liturgice, edilitare şi culturale
a) În anul 2025, Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române a organizat 192 pelerinaje externe, pentru 5.955 pelerini, şi 245 pelerinaje interne, pentru 10.029 pelerini. Pelerinii au primit, gratuit, cărţi, broşuri, iconiţe, CD-uri şi DVD-uri pentru edificare sufletească.
b) Sectorul Monumente şi Construcţii Bisericeşti al Patriarhiei Române a realizat lucrările necesare organizării evenimentului sfinţirii exteriorului şi a picturii Catedralei Naţionale, eveniment care a avut loc în data de 26 octombrie 2025. Dintre acestea, amintim: lucrări de execuţie şi montaj învelitoare din tablă; lucrări de execuţie şi montaj decoraţiuni din piatră la faţade exterioare şi pereţi interiori; lucrări de execuţie şi montaj pictură în tehnica mozaic la turla principală; lucrări de execuţie tencuieli interioare şi exterioare; lucrări de montare a unor confecţii metalice aferente montării grilelor, scărilor şi trapelor metalice din casetele arcelor de la cota 42,00 m; lucrări de protecţie la foc a şarpantelor metalice; lucrări de finisaje a spaţiilor tehnice; lucrări de instalaţii infrastructură şi suprastructură.
c) Centrul de Conferinţe al Palatului Patriarhiei a găzduit, în anul 2025, 215 evenimente şi a înregistrat un număr de 25.009 vizitatori (fizic şi online) din 41 ţări de pe toate continentele lumii, reflectând un interes deosebit faţă de acest obiectiv istoric, cultural şi turistic.
d) Activitatea Sectorului Stavropighii Patriarhale şi Centre Sociale a continuat la subunităţile aflate în subordine, astfel:
La Centrul Social-Cultural „Sfântul Apostol Andrei” au continuat lucrările de renovare şi de modernizare. În perioada 23 octombrie – 02 noiembrie 2025, Centrul Social Cultural „Sfântul Apostol Andrei” a pregătit peste 70.000 sendvişuri, care au fost distribuite pelerinilor, prin Sectorul Social Filantropic, cu prilejul sfinţirii picturii Catedralei Naţionale.
A continuat proiectul de modernizare, care se desfăşoară gradual la Centrul Cultural-Misionar „Familia” – Pantelimon, pentru corpurile A şi B din incinta Centrului; au fost efectuate lucrări de amenajare şi modernizare la Casa Anexă Lac (Corp C14) şi a fost realizat un puţ de apă de adâncime (80 m). La acest Centru au fost organizate şi 3 evenimente cu caracter social-filantropic.
La Centrul Social-Pastoral „Sfânta Maria” – Techirghiol au fost desfăşurate lucrări de reparaţii, renovări şi dotări. A fost derulat şi în anul 2025 contractul de colaborare cu CNAS Constanţa. Au fost cazate 2.193 persoane şi au beneficiat de tratament 2.802 persoane, la Baza de Odihnă şi Tratament „Sfântul Pantelimon”.
La Centrul Social-Cultural „Miron Patriarhul” – Dragoslavele au fost efectuate lucrări de reparaţii şi întreţinere, au fost construite două magazii de lemne şi un nou lumânărar cu pereţi din cărămidă şi cu acoperiş din tablă.
Centrul Social-Pastoral „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” – Călimăneşti a găzduit 1.067 persoane, în anul 2025. În vederea promovării ca unitate de cazare, începând cu data de 13 noiembrie 2025, acest Centru a fost înregistrat oficial ca structură de cazare de 2 stele şi a fost obţinut certificatul de clasificare.
În data de 08 iulie 2025, la Centrul Social-Balnear „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” – Olăneşti au fost binecuvântate lucrările finalizate, de reabilitare, consolidare şi modernizare a sediului, începute în anul 2023. De asemenea, tot în vederea promovării ca unitate de cazare, începând cu data de 13 noiembrie 2025, Centrul Social-Balnear „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” – Olăneşti a fost înregistrat oficial ca structură de cazare de 3 stele şi a fost obţinut certificatul de clasificare pentru cele 6 spaţii de cazare moderne de care dispune în prezent. Din luna iulie 2025, acest Centru a început să găzduiască pelerini.
ACTIVITATEA SOCIAL-FILANTROPICĂ
În lucrarea social-filantropică şi medicală desfăşurată la nivelul centrelor eparhiale ale Bisericii Ortodoxe Române şi a ONG-urilor care funcţionează cu binecuvântarea acestora, în anul 2025, au participat 24.878 persoane, după cum urmează: 29 consilieri eparhiali, 26 inspectori de specialitate şi eparhiali, 516 asistenţi sociali, 2.742 personal cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, jurişti, psihologi, personal administrativ) şi 21.565 voluntari.
1) În anul 2025, Biserica Ortodoxă Română a desfăşurat o bogată activitate social-filantropică şi medicală prin 817 instituţii şi servicii sociale, având în derulare 1.305 proiecte şi programe sociale, din care: 78 cu finanţare externă, 32 cu finanţare publică, 1.054 finanţate din fonduri proprii şi 141 cu finanţare mixtă. În acest sens, diagrama aşezămintelor social-filantropice, în anul 2025, este următoarea: 72 birouri de asistenţă socială, 147 cantine sociale şi masa la domiciliu, 117 centre de zi pentru copii, 54 centre de zi pentru vârstnici, 10 centre de zi pentru persoane cu dizabilităţi, 53 centre rezidenţiale copii, 50 centre rezidenţiale vârstnici, 8 centre rezidenţiale pentru persoane cu dizabilităţi, 43 servicii de îngrijire la domiciliu, 22 instituţii ce oferă servicii medicale şi de recuperare, 14 servicii de îngrijiri socio-medicale la domiciliu, 55 servicii educaţionale (tip afterschool, remedial, prevenţie abandon şcolar), 95 centre de informare, de consiliere, de sprijin şi comunitare, 18 locuinţe protejate, 19 centre de urgenţă (persoane fără adăpost, victime violenţă, victime trafic de persoane), 28 campusuri de tabără şi 12 cu alt specific.
2) În aşezămintele social-filantropice, amintite mai sus, au primit asistenţă 278.063 beneficiari, după cum urmează: 65.993 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări; 9.499 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe; 77.008 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; 123.722 şomeri, adulţi în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenţei familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităţilor naturale; 1.841 persoane fără adăpost.
3) Asistenţa religioasă în unităţile militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială este asigurată de 506 preoţi, dintre care: 22 în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne, 92 în unităţi militare, 41 în sistemul penitenciar şi 351 în spitale şi aşezăminte de ocrotire socială. În toate unităţile menţionate mai sus, există în prezent un număr de 449 biserici şi capele sfinţite, precum şi alte spaţii special amenajate, iar 40 de lăcaşuri se află în diferite stadii de construcţie şi amenajare.
4) Voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului au derulat programul social-filantropic „Implică-te! Împreună reuşim mai mult!”, în cadrul căruia au fost realizate 47 activităţi cu peste 1.200 beneficiari, pentru prevenirea excluziunii sociale. În ceea ce priveşte Caravana medicală „Sănătate pentru sate”, voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului au realizat 13 acţiuni, cu 1.480 beneficiari, la care se adaugă 5 activităţi prevenţie şi educaţie pentru sănătate, cu 810 beneficiari. În anul 2025, a continuat şi „Campania de prevenţie şi diagnosticare a cancerului de col uterin”, derulată de aceiaşi voluntari, cu activităţi în 11 localităţi şi un număr total de peste 350 beneficiare. Totodată, prin acţiunile derulate de voluntari în cadrul Campaniei „Donează Sânge, Salvează o Viaţă!”, pe parcursul anului 2025 au fost înregistraţi 13.760 donatori şi 6.183 litri de sânge colectaţi. Din anul 2013 şi până în prezent, în cadrul acestei campanii au fost desfăşurate 70 ediţii, fiind colectaţi peste 30.000 litri de sânge, de la peste 55.000 donatori fideli.
5) Programul „Masa Bucuriei” se desfăşoară în continuare la nivel naţional, în Patriarhia Română, în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry şi constă în donarea săptămânală de bunuri alimentare şi igienico-sanitare pentru centrele sociale; valoarea bunurilor donate în anul 2025 este de 5.305.498,94 lei (echivalentul a 1.052.365,16 euro, la cursul mediu 2025: 1 EUR = 5,0415 lei).
6) Patriarhia Română s-a alăturat autorităţilor centrale şi judeţene în efortul de sprijinire a persoanelor sinistrate. Astfel, la iniţiativa Patriarhului României, a fost acordat, din Fondul „Ajută cu bucurie” al Administraţiei Patriarhale, un sprijin financiar în valoare de 100.000 lei, virat în contul Episcopiei Covasnei şi Harghitei, pentru persoanele din localităţile afectate de inundaţii în luna mai 2025. Iar în contextul crizei apei potabile, generată de lucrările de la barajul Paltinu din judeţul Prahova, a fost achiziţionată, în luna noiembrie 2025, prin intermediul Federaţiei Filantropia, cu sprijinul S.C. Chivotul Mare SRL, o cantitate de apă plată (25 paleţi), în valoare de 24.426 lei, pentru locuitorii din localităţile Breaza, Câmpina şi Băicoi.
În eparhiile Bisericii Ortodoxe Române, colectele locale pentru persoane afectate de calamităţi au însumat 9.731.136 lei, precum şi bunuri materiale, a căror valoare estimată este de 93.500 lei, ceea ce reprezintă un total de 9.824.636 lei.
În anul 2025, pentru susţinerea activităţii filantropice, în eparhiile Bisericii Ortodoxe Române au fost acordate ajutoare financiare directe în valoare de 41.794.664,54 lei şi ajutoare materiale în valoare estimată de 90.940.090,55 lei, iar pentru susţinerea întregii activităţi de asistenţă socială, inclusiv a proiectelor sociale, au fost cheltuiţi 261.964.307,084 lei.
În concluzie, pentru susţinerea întregii activităţi de asistenţă socială şi filantropică şi pentru sprijinirea sinistraţilor, în anul 2025, la nivelul Patriarhiei Române, au fost cheltuiţi 404.523.698,17 lei, echivalentul a 80.238.757,94 euro (curs mediu 2025: 1 EUR = 5,0415 lei).
În această sumă nu sunt cuprinse cheltuielile privind o mulţime de activităţi caritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor şi săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale.
La finalul acestui raport sintetic al activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2025, dorim să apreciem în mod deosebit eforturile spirituale şi materiale ale tuturor celor care au lucrat direct sau au sprijinit Biserica Ortodoxă Română în lucrarea ei misionară, culturală şi social-filantropică.
Exprimăm recunoştinţă şi preţuire faţă de toţi cei care ajută Biserica noastră: clerici şi credincioşi mireni, autorităţi centrale şi locale, sponsori şi voluntari.
Ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, ajutor şi bucurie în viaţă.
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 1066, Ultimul acces: 2026-09-29 03:29:28

Timp total: 0.06s...

[]:1